Incepuse nebunia cu festivalul vinului. Se auzeau cantece populare si chiuituri si deja vedeam in zare zeci de corturi albe, in dreptul carora oamenii formau cozi lungi, pentru a degusta vinurile. Am facut un scurt ocol pentru a ajunge in Parcul Catedralei, apoi am intrat la festival. Desi era abia trecut de ora pranzului, era multa lume si agitatie. Pe margine, multe standuri cu mancare traditionala, frigarui de pui, carnati moldovenesti, adjica si nelipsitele placinte. Ce este adjica? Nici noi nu stiam, dar am aflat! Este un sos de rosii picant, care arata foarte, foarte bine! Urmau apoi standurile cu vinuri, care mai de care mai imbietor si mai apetisant. Erau si degustari gratuite si cu plata, iar optiunile erau multe. Poate chiar prea multe ca sa te limitezi la numai cateva sortimente! Am incercat insa un cocktail interesant de fructe, sirop de fructe si vin spumant de la Cricova, care de altfel era si cel mai aglomerat stand. Au urmat apoi Bostovan, pe care deja il incercasem si Purcari, care parea sa fie mai scump decat la noi. Am incercat si tulburel roze si rosu, iar de aici incolo, nu am mai tinut cont de unde si ce am degustat 🙂

Si doar nu puteam sa ajungem in Chisinau si sa nu vizitam Cricova. Am intrat in orasul subteran, o fosta cariera de piatra. De fapt si de drept, inca mai exista o cariera de piatra la Cricova si mare parte din orasul Chisinau a fost construit cu piatra de aici. Orasul subteran este pur si simplu imens, se intinde chiar si sub Chisinau, si e format din galerii lungi si intunecate, precum si din camere in care se pastreaza vinurile vechi, vinurile de colectie sau vinurile ce urmeaza a fi date in productie. Drumul vinului este marcat cu indicatoare, are parcari, iar pe stanga si pe dreapta se vad butoaie mari de lemn, care sunt inca folosite. Inca de cand am coborat din microbuz am simtit mirosul de pivnita si de vin. Ne aflam la 80 de metri sub pamant, in crama in care se fabricau vinurile spumante. Am pornit apoi catre muzeul de vinificatie unde am vazut vinuri de colectie precum si cea mai veche si scumpa sticla de vin de la Cricova, produsa in anul 1902, a carei valoare pare sa fie de peste 1 milion de euro. Fiecare sticla era acoperita de un strat gros de praf si nu era miscata din pozitia sa orizontala de ani de zile. Insa o data la sapte ani, dopul de ceara rosie este schimbat pentru fiecare sticla in parte, fara a misca cat de putin sticla de vin. Pozitia orizontala a vinului are un scop. Dopurile de pluta naturala, aduse special din Portugalia, trebuie sa fie umezite de vinul din sticla, altfel dopul se usuca, intra aer in sticla, ceea ce duce la oxidarea vinului. Am mers apoi la degustare, unde am incercat doua soiuri de vin Cricova: Sauvignon Blanc din 2011 si Codru rosu din 2008. Si uite-asa am incheiat in veselie mare un weekend in Chisinau. La festivalul vinului 🙂

[…… Cititi intregul articol aici …..]