Ianuarie 2014

A ramane in China fara bani schimbati poate fi o adevarata aventura. Pe care am trait-o si noi bineinteles, pentru ca la un moment dat am ramas fara dolari taiwanezi. Asa ca am inceput fuga dupa exchange-uri, si nu mica ne-a fost mirarea sa aflam ca in Taiwan nu prea exista exchange-uri, si singurul loc in care se pot schimba bani sunt bancile. Insa nu este totul atat de usor precum pare: Bank of Taipei nu accepta bancnote USD mai vechi de 2006, si comisionul pentru schimbat bani este de 100 NTD (indiferent de suma schimbata). La banca SinoPac am avut ceva mai mult noroc, in sensul ca am reusit sa schimbam bancnotele de dolari americani mai vechi de 2006, insa comisionul de 100 NTD se aplica si aici. Cursul a fost de 1 USD = 29,74 NTD, ceva mai bun decat in aeroport unde era 29.47 NTD (plus comisionul de 30 NTD). Insa daca luam in calcul si comisionul mai mare la banci, as putea spune ca e mai rentabil sa se schimbe la aeroport decat in oras. In plus, pentru orice schimb (atat in oras cat si la aeroport) este nevoie de pasaport.

Dupa ce am facut rost de bani, am pornit catre National Palace Museum. Nu este foarte usor de ajuns, in sensul ca trebuie luat atat metroul cat si autobuzul. Cu metroul se merge pana la statia Shilin, apoi se ia autobuzul I30 sau 304 pentru aproximativ 10 statii, care insa sunt destul de scurte, astfel ca in 10-15 minute ajunsesem deja in faza muzeului. Muzeul este absolut imens, si merita vizitat, insa noi am prins o aglomeratie cumplita, parcarea de autocare si autobuze fiind plina complet cu grupuri de vizitatori chinezi. Pretul biletului de intrare este de 160 NTD de persoana, iar cu reducere de student este 80 NTD.

 

Am vrut sa incercam Tea House-ul de la etajul 4 al muzeului, insa era infernal de aglomerat iar sistemul de comandat era unul foarte ciudat: trebuia sa stai la coada pentru a citi meniul si a te hotari ce doresti sa bei sau sa mananci, apoi ii plateai casierului ceea ce voiai sa comanzi, dupa care te inscriai pe o lista de asteptare pentru a-ti veni randul la masa. Coada era imensa, asa ca am renuntat, am vizitat etajele inferioare ale muzeului, apoi ne-am indreptat catre Shilin, unde am incercat o pizza chinezeasca. Desi nu suna foarte bine, era chiar foarte gustoasa! Un aluat simplu (un fel de pita) rumenit pe o plita fierbinte cu putin ulei, care continea busuioc si ou prajit, soia si diverse condimente. Gustul era chiar bun si interesant, si pentru cei 35 NTD am avut parte de un pranz delicios.

Urmatorul obiectiv a fost mausoleul lui Chiang Kai Shek, din zona Zhongzheng, unde am gasit un monument imens ridicat in cinstea fostului presedinte al Republicii China (ROC). Monumentul are 89 de trepte, ce simbolizeaza fiecare an din viata presedintelui, care a trait 89 de ani, iar acoperisul este in forma de octagon, cifra 8 fiind una norocoasa in cultura chinezeasca. In aceeasi piata in care se afla mausoleul exista si un teatru (National Theater), precum si o sala de concerte (National Concert Hall), ambele construite in arhitectura tipic chinezeasca.

Spre seara am vizitat cea mai cunoscuta si cea mai mare piata de noapte: Shilin Night Market. Fata de tot ce vazusem pana atunci ca si night market-uri in Taipei (Huaxi Night Market sau Ningxia Night Market), aceasta era de departe cea mai agitata, cea mai aglomerata si cea mai variata in materie de mancare si haine (desi haine traditionale tot nu am gasit). Insa am putut gasi suveniruri (nu foarte multe magazine, dar erau cateva), si haine la preturi mici. Am zabovit ceva vreme prin Night Market apoi ne-am indreptat catre casa, extrem de obositi.

In ultima zi in Taipei ne-am trezit de dimineata si pentru ca nu aveam deloc dispozitia necesara sa tragem dupa noi toate bagajele prin metrou si tren, ne-am gandit sa luam un taxi de la hotel. Astfel ca un taxi din fata hotelului pana la aeroport ne-a costat 1100 NTD, acesta fiind un pret fix pentru orice cursa hotel-aeroport. Am iesit in final ceva mai scump decat cu transportul in comun (care ar fi costat 440 NTD de cuplu), insa pentru ca eram 4 persoane, diferenta era prea mica. In plus, am ajuns in 30 de minute in fata aeroportului, pe cand cu transportul in comun am fi facut mult mai mult.

Si cum nu voiam sa plec din China fara sa imi cumpar un ceai specific, am gasit in aeroport un magazin cu ceaiuri traditionale. O doamna destul de in varsta si extrem de amabila s-a oferit sa ne prepare un ceai traditional pentru a-l degusta, apoi ne-a aratat diverse cutii de ceaiuri foarte aromate. Ne-a spus ca ceaiul oolong, cel pe care l-am si baut de altfel, este cel mai cultivat ceai din zona aceasta, fiind un ceai de munte. Se pare ca cel mai bun (si cel mai scump) este ceaiul crescut cat mai sus pe munte. Am luat si noi o cutie de ceai oolong, la 300 NTD (~ 10 USD), iar prietenii nostri au incercat ceaiul Formosa oolong, care este specific insulei Formosa (insula Taiwan-ului mai este cunoscuta si ca insula Formosa).

In final, pot face un succint top al lucrurilor care mi-au placut cel mai mult in Taipei, acestea fiind: focul de artificii din seara de revelion de la Taipei 101, care se afla de departe pe locul 1, apoi Food Court-ul de la Taipei 101, considerat a fi cel mai bun food court si cel mai bogat in restaurante si feluri de mancare, si bineinteles Shilin Night Market, un loc ideal pentru shopping si experiente culinare.