Kawagoe

Aceeasi poveste cu jet lag-ul. Devine enervant. De data asta insa, reusim cu chiu cu vai sa fim in picioare la 8:30 si sa pornim spre Kawagoe. Contrar aparentelor, eram cat de cat fresh. Deschide harta de doua ori, vezi care sunt cele cateva transferuri la metrou si tren, ia linia Tobu Tojo, urca din greseala in tren semi-expres in loc de expres si mergi pana la cap de linie, la statia Kawagoeshi. Singuri in tot trenul. Asa imagine mai rar intalnesti in Japonia, merita sa imortalizam momentul cu o poza.

Coboram si o luam la pas spre cea mai faimoasa strada din Kawago, Warehouse District, pentru a vedea cladirile vechi de sute de ani, din perioada Edo. O doamne, se vede ca scriem la 2 noaptea articolul asta, nu suntem suficient de coerenti. Sa incepem cu inceputul. Kawagoe este un oras istoric din preajma Tokyo-ului, unde inca se mai gasesc cladiri de la 1600-1700, foste case-depozite, conservate aproape perfect. Tot farmecul orasului este ca iti aduce aminte de viata “de pe vremuri” din Japonia, lipsesc cu desavarsire zgarie norii, cladirile business, aglomeratia, corporatistii la costum, magazinele sclipicioase si reclamele imense, colorate si luminate excesiv. Nu ai asa ceva in Kawagoe. Ai in schimb strazi inguste (adesea fara trotuare pentru pietoni), case noi si vechi, de maxim doua etaje, targuri, talciocuri, femei imbracate in costume traditionale, mancaruri locale, dulciuri la tot pasul, ceaiuri, restaurante mici unde se servesc mancaruri japoneze si daca ai noroc, cum am avut noi, un festival al primaverii.

Am mers pe jos aproximativ 20 de minute de la gara pana la Warehouse District, si in prima faza eram destul dezamagiti. Nu se simtea nici urma de istorie pe strazile orasului, parea pur si simplu un orasel de provincie complet plictisitor, fara o arhitectura aparte, fara nimic interesant de vazut. Ne mai minunam din cand in cand de masinile odioase pe care le vedeam, “cutii pe patru roti”, cum le numeam noi. Niste odiosenii cumplite, cu roti subtiri ca de bicicleta si design de parca ar fi fost facut de un copil de 5 ani care deseneaza pentru prima oara o masina. Al meu Jeremy Clarkson le desfiinta complet una cate una, cu argumente tehnice si mecanice pe care nu le intelegeam nici neam.

Fie, grija mea principala era sa ajungem la Warehouse District cat de repede, ca sa ii demonstrez ca a meritat trezirea de dimineata si o ora si jumatate de drum pana aici. Si slava cerului l-am gasit! Intreaga sosea era blocata masinilor, zona fiind pe weekend complet pietonala, pentru ca fix in ziua in care am ajuns incepea festivalul primaverii. Asa ca peste tot era muzica si lume multa. Diverse evenimente si spectacole de muzica, teatru sau parade de samurai, magazine deschise in fostele case-depozite, gheise, gratare, mancatorii stradale si cate si mai cate.

Dar stop. Muream de foame. Nu mai conta ce aveam in jur, trebuia sa mancam altfel nu eram oameni. Am gasit o cafenea cu iz european si am ales-o din comoditate. Nu prea eram in stare sa mancam tempura si prajeli la prima ora, mai ales dupa sashimi-ul de cu o seara inainte. Un latte, un sandvis si un cheesecake – perfect start of the day. Am realizat ulterior ca ne-am luat o teapa fabuloasa, platind pe micul acesta dejun mai mult decat am platit cu o seara inainte o cina copioasa in patru persoane.

Usor la pas am batut strada principala in lung si-n lat, trecand pe langa fiecare casa-depozit si intrand in fiecare magazin pe care il gaseam. Multe dintre acestea vindeau niste ciudatenii vidate, intr-un sos rosu extrem de dubios, si ne chinuiam sa intelegem ce era acel ceva. Un localnic ne-a explicat ca orasul Kawagoe este renumit pentru mancarurile ce contin tipar, in special pentru tiparul facut la gratar. Iar pungile vidate contineau de fapt tipari in sos de rosii. Peste tot simteai miros de peste la gratar precum si prajeli tempura sau dulciuri deep fried. Sau si mai gustos, honey tea-uri sau inghetate la cornet cu aroma de ceai verde.

Ne-am asezat la coada pentru inghetata, alaturi de toti copiii din preajma. Si ziua a devenit subit mai buna 😊 Un templu pe stanga, un templu la dreapta, un magazin de kimonouri, un turn al ceasului si gata Warehouse District. Where to now? Ia harta si verifica: Templul Honmaru Goten. Si iata prima poarta Tori pe care o vedem in Japonia! Ne-am asezat in fata templului si ne uitam la batranii care se rugau in fata acestuia. Cum e posibil sa existe un loc atat de linistit in tara asta atat de agitata? Eram fascinati.

Am mers mai departe, pierzandu-ne printre stradutele mici, cu case noi, din Kawagoe. Am ajuns apoi la Kita-in Temple, unde lucrurile se schimbau putin. Ceva mai multa lume, tarabe cu mancaruri peste tot, muzica, decoruri de primavara si picnicuri peste picnicuri. Peste tot oameni iesiti la hanami, pentru a privi ciresii infloriti. Si chiar la intrarea in templu, un targ de produse folosite, ce parea sa fie o adevarata senzatie. Nu aveam loc unde sa facem un pas printre toti acei oameni. Am sperat sa imi gasesc kimonoul rosu mult visat, insa din pacate nu am avut noroc. In schimb, am vazut femei in costume traditionale cat cuprinde!

O ultima vizita in Warehouse District si eram gata de plecare. Am zis sa ne tragem sufletul putin si sa ne luam ceva e baut inainte de a ne indrepta spre gara. Si surpriza, fix in fata noastra vedem un afis cu o reclama pentru Kawagoe Sakura, un rau incadrat pe stanga si dreapta de ciresi roz infloriti. Idilic pur si simplu! Intrebam in stanga si in dreapta unde era acel loc si intr-un final, cu chiu cu vai, primim indicatiile de care aveam nevoie de la o geisha care se plimba linistita in Warehouse District. Am “platit” pentru favor lasand-o sa ne faca o poza. Da, ea noua, nu noi ei. Ii paream niste ciudati cu fetele noastre de europeni printre o mare de japonezi. Asa ca am asteptat cuminti sa termine sedinta foto apoi cu cea mai mare viteza ne-am indreptat catre Sakura Lane, sa vedem ciresii.

Si da! Pentru prima oara in Japonia am vazut ciresii! Desi eu erau infloriti complet, ci mai degraba boboci, erau pur si simplu minunati! Asa ca da, un final de Kawagoe cum nici nu speram! Multumiti, fericiti si maxim de incantati de pozele facute, ne-am intors in Tokyo.

One thought on “Kawagoe

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s