Berlin

Iunie 2013

Planuisem sa mergem in Berlin inca din iarna, asa ca am asteptat cu mare drag plecarea. Si pentru ca amandoi simteam nevoia de ceva mai multe zile de vacanta, am hotarat sa renuntam la biletul de avion de intoarcere si sa mai zabovim prin Germania si Olanda inca o saptamana. Asa ca dupa Berlin au urmat Hamburg si Bremen, apoi in Olanda, Giethoorn si bineinteles mult indragitul nostru Amsterdam.

Am aterizat pe aeroportul Tegel din Berlin pe 22 iunie, apoi ne-am indreptat rapid catre centrul orasului. Am luat autobuzul TXL (4,80 euro pentru doua persoane) si am ajuns pana in Alexanderplatz. De acolo am luat linia U2 in directia Ruhleben, trei statii pana la statia de metrou Spitellmarkt. Ne-am cazat la hotel Titanic, foarte aproape de statia de metrou, si am fost foarte multumiti de cazare, pentru ca desi camerele erau foarte mici, erau foarte interesante si foarte moderne.

Imediat dupa ce ne-am cazat am pornit spre centrul orasului. Ne-am plimbat pe strada Leipziger pana am ajuns pe strada Charlotten. Fara sa stim unde suntem mai exact, am dat de o zona extrem de draguta, plina de terase frumoase si flori, o piateta incadrata de doua biserici si de un KonzertHause, numita Gendarmenmarkt. Oamenii stateau pe treptele KonzertHaus-ului, erau chiar si cateva nunti, insa ce mi-a placut foarte mult au fost terasele romantice de peste tot. Si cu toate ca voiam foarte mult sa ne asezam la una dintre ele, foamea ne-a purtat catre primul Subway πŸ™‚

Dupa masa copioasa (dar inca ramasi cu gandul la un wurst traditional), am pornit spre poarta Branderburg. Nu intelegeam de ce era atat de multa lume, si de ce vedeam atat de multi oameni costumati pe strada. Si daca noua ni se pare oarecum ciudat, pentru lumea de aici totul parea ceva normal si natural: barbati imbracati in rochii, fete cu fuste mult prea scurte, costumatii de tot soiul. Am aflat apoi care era motivul acestor β€œgateli”: Berlin Christopher Street Day, un fel de parada gay, care are loc in fiecare an in Berlin.

Si desi nu eram foarte convinsi ca e pe placul nostru aceasta manifestare, am fost chiar foarte placut surprinsi de ceea ce am vazut. In spatele portii Brandenburg, de-a lungul strazii strazii Des 17 Juni, pana la Columna Victoriei, erau adevarate spectacole de strada. Nu numai oameni costumati, dar si o multime de trupe de cantareti foarte talentati, tarabe cu carnati traditionali, bere din abundenta, cocktailuri, inghetata, absolut tot ce ne puteam imagina. Dar ce era cu adevarat impresionant era atmosfera absolut senzationala, cantam si noi pe strada cot la cot cu restul lumii, mancam sandwichuri cu carnati si ne amuzam de costumatiilor celor care treceau pe langa noi. Filmam fete imbracate deochiat, dansam, ne pozam incontinuu si incercam tot soiul de beri. A fost cu adevarat o experienta la care nu ne asteptam deloc.

Si chiar ne gandeam ca Berlinul nu ne va surprinde cu nimic. Ei bine, nu e deloc asa. Berlinul te socheaza, este un amalgam de culturi si comportamente, oameni liberi, tineri si nebuni. Dar chiar si asa, nu te simti in nesiguranta pe strada, nu iti este frica ca cineva ar putea sa iti faca rau. Asta e cu adevarat special in orasul acesta, iar atmosfera de aici nu am mai intalnit-o nicaieri in lumea asta.

 

Inainte de a ajunge la ramasitele zidului Berlinului, ne-am oprit la una dintre terasele absolut superbe de pe Elba: Cafe Wellenreiter. A fost o pauza bine meritata, pentru ca deja mersesem foarte mult pe jos, iar afara erau aproximativ 30 de grade.

Apoi am pornit catre zidul Berlinului, unde ne-a impresionat povestea zidului, si modul in care a fost construit de-a lungul strazii Bernauer, iar apoi daramat. Aici nu este insa zona cu desenele pe zid, insa este cel putin la fel de impresionant. Fotografii vechi ce arata zidul in deplina functionalitate, povesti despre constructia lui, machete ce reproduc felul in care arata zona aceasta atunci cand s-a facut separarea orasului – toate ne-au impresionat cu adevarat si intr-adevar nu poti ajunge in Berlin fara sa vezi aceste locuri.

Dupa zidul Berlinului am fi vrut sa ne indreptam catre Alexanderplatz, insa niciunul dintre noi nu mai avea putere sa mai mearga. Ajunsesem la Insula Muzeelor, dar pentru ca nu mai puteam pur si simplu sa ne miscam, ne-am indreptat catre hotel, si am conchis amandoi ca prima zi in Berlin a fost de-a dreptul surprinzatoare: plina de peripetii si de evenimente care ne-au impresionat intr-un mod placut. Nu ne asteptam ca Berlinul sa fie atat de plin de viata, atat de cosmopolit si atat de interesant. E clar ca doua zile si jumatate sunt insuficiente pentru a vedea tot ce are orasul acesta de oferit.

A doua zi in Berlin, dupa o noapte destul de agitata (patul atragator s-a dovedit a fi mult prea moale si ne-am trezit cu dureri de spate si de gat), am pornit la drum, pentru ca avea sa ne astepte o zi plina si lunga. Dar inainte de orice, am oprit la una dintre terasele din preajma hotelului pentru a lua un mic dejun cu specific nemtesc. Stiind experienta din Munchen, unde nemtii ni s-au parut niste oameni reci si deloc primitori, am ramas foarte surprinsi sa vedem ca in Berlin lucrurile stau cu totul si cu totul altfel: oamenii erau zambareti, curiosi sa ne cunoasca si sa ne vorbeasca, extrem de primitori, amabili si atenti cu clientii lor. Asa ca in micul restaurant in care ne-am oprit pentru micul dejun ne-am simtit ca acasa!

Apoi am plecat catre CheckPoint Charlie, care se afla chiar foarte aproape de hotel, pe strada Friedrich. A fost cu adevarat impresionant sa vedem acest loc, si chiar am petrecut aproape o ora citind toate afisele din preajma Checkpoint-ului, acolo unde oamenii puteau trece din Berlinul de Vest in Berlinul de Est. Am vazut pancarta inca originala, pe care scria β€œYou are leaving the American Sector” sau β€œYou are entering the American Sector”, precum si ramasite ale zidului Berlinului, care inainte de 1989 trecea fix de-a lungul strazii Friedrich. Un loc incarcat de istorie, care ne-a spus multe, si ne-a facut sa retraim o parte din istoria Germaniei. E uimitor cum berlinezii nu isi reneaga istoria, oricat de dureroasa ar fi ea.

Dupa ce am plecat de la Checkpoint Charlie, am luat metroul din statia Koch Strasse si am mers pana la ramasitele zidului Berlinului, la statia de U-bahn Schlesisches Tor. Am traversat podul Oberbaum, si am coborat pe malul Elbei, pe strada Muhlenstrasse. Aici am vazut o parte a zidului Berlinului mult mai mare si mult mai impresionanta decat ceea ce vazusem cu o zi inainte, pe strada Bernauer. In primul rand ne-a impresionat cat de mult a fost pastrat din acest zid, iar apoi desenele de pe acesta, foarte explicite, aratand frustrarea oamenilor care au trait in acele vremuri. Stiu ca unul dintre desenele care m-a impresionat cel mai mult avea scris in dreptul lui β€œI’ve painted over the wall of shame so fredoom is ashamed no more. Inferno ruled too many years, until the people choose the light. I put my faith in you Berlin, and give to you my colors bright”.

Ne-am plimbat de-a lungul zidului, iar apoi ne-am urcat in trenul de la Ostbahnhof, in directia Charlottensburg. Am strabatut practic Berlinul de la est la vest, in mai putin de 20 de minute, pana cand am ajuns in statia de tren Charlottenburg, dupa care am luat metroul inca o statie pana la Sophie-Charlotte Platz. De aici, ne-am plimbat pe jos pana cand am ajuns la palatul Charlottensburg, cel mai mare palat din Berlin. Nu l-am vizitat, insa ne-am plimbat in parcul din spatele acestuia, un parc foarte frumos si ingrijit, unde ne-am relaxat cateva minute. De altfel era si pacat sa nu stam ceva vreme in curtea palatului, pentru ca vremea era extrem de frumoasa. Am avut intr-adevar foarte mult noroc sa prindem o vreme perfecta pentru plimbari. Iar Berlin-ul ni s-a “vandut” foarte bine: abia asteptam sa mai ajungem aici, pentru ca doar trei zile intr-un weekend prelungit nu sunt nici pe departe suficiente pentru a descoperi intregul oras.

Si pentru ca auzisem ca ar fi foarte interesanta, am mers si la Gradina Zoologica din Berlin, aflata in apropierea statiei de metrou U-bahn Zoologischer Garten. Aici ne-au placut foarteΒ  mult maimutele (specii pe care nu le-am mai vazut pana acum niciodata) precum si ursul polar sau elefantii, o intreaga familie de elefanti, inclusiv un pui.

Dupa gradina zoologica am mers in piata Potsdamer, pentru a vedea Holocaust Memorial Site, un monument ridicat pentru evreii ucisi. Un labirint format din blocuri de ciment, de inaltimi diferite, unele atingand chiar si aproape cinci metri.

 

Apoi ne-am intors la poarta Brandenburg, de unde am pornit catre muzeul Reichstag.

In ultima zi in Berlin ne-am trezit de dimineata cu gandul de a merge inspre Alexanderplatz, pentru a vedea Turnul Televiziunii si pentru a manca micul dejun la restaurantul rotativ. Am urcat pana la aproximativ 200 metri si am avut parte de o priveliste foarte frumoasa a intregului oras: blocuri comuniste, cladiri noi, parcuri intinse, rauri, liniile de tren care strabat orasul, principalele obiective, toate erau la un loc si le puteam vedea in acelasi timp.

Apoi am urcat la restaurantul din turn, unde am avut o adevarata surpriza sa vedem ca era rotativ, si puteam avea o panorama completa a orasului. Pentru ca deja mancasem, nu intentionam decat sa bem o cafea, dar vazand micul dejun adus la alte mese, nu am putut rezista. Am mancat asadar de departe cel mai bun si mai hranitor mic dejun din toate excursiile de pana acum.

 

Luati de val de romantismul momentului si de privelistea orasului, ne-am dat seama ca se facuse deja foarte tarziu. In 45 minute trebuia sa ajungem la hotel, pentru check-out. Asa ca am mancat rapid bunatatile ramase, ne-am uitat pentru ultima oara la priveliste, am sorbit ultima gura de cafea si am coborat din turn. Nu inainte de a ne lua un magnet din magazinul de suveniruri, pentru a completa colectia de pe frigider.

Apoi, cu pasi repezi am ajuns la hotel, am strans bagajele si am plecat spre autogara (metrou U2 pana la statia Kaiserdamm, Berlin ZOB). Road trip-ul continua, destinatia urmatoare: Hamburg! Trei ore si jumatate de mers cu autocarul si o senzatie placuta de excursie de liceu. Umblam prin Europa de nebuni si descoperim orase si locuri noi. Ne uitam pe geam si ne bucuram de drumul lung pe care il avem inainte, pentru ca de data aceasta nu avem pe fereastra norii grosi si cerul albastru din avion, ci campuri intinse, paduri si peisaje inverzite. Ciudata senzatie pentru noi, ce-i drept, insa deosebit de placuta.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s