Ca pana una alta, centrul istoric, da, cel reconstruit de la zero dupa razboi, arata nesperat de bine, chiar daca intre noi fie vorba, nu pastreaza intru totul arhitectura originala. Bine, tuturor ne-ar fi placut sa umblam prin Piata Castelului gandindu-ne c-avem in fata cladiri istorice, construite taman in secolul 13, dar hei, nu-i vina polonezilor ca in urma Revoltei din Varsovia, trupele naziste au facut harcea parcea centrul istoric al orasului. Si adevarul e ca se intelege de ce au vrut sa aduca un suflu nou, si de ce au reconstruit Orasul Vechi cu un picut de schimbare pe ici pe colo. Pentru ca scopul din spatele reconstructiei era sa creeze un oras si mai frumos, si mai bun, si mai cum vrem noi decat cel de dinaintea razboiului. Si cand ai de refacut un oras distrus cam in totalitate (85%!), nu-i deloc lucru usor. Insa chiar si asa, polonezii au folosit tot ce-a ramas din vechile cladiri, caramizi, grinzi, tot ce-au gasit inca in stare cat de cat functionala, tocmai pentru a reface orasul cat mai autentic. Insa da, asa-i, unele cladiri sunt parca prea… perfecte, prea cu vopseaua deloc sarita, prea cu caramida prea intreaga, prea cam scoase din tipla. Dar sinceri sa va zicem, nu ne deranjeaza catusi de putin lipsa patinei timpului 🙂 Simplul fapt ca stim ca orasul a fost reconstruit in urma unui efort national al unor oameni ambitiosi si determinati, care si-au dorit sa isi vada orasul repus pe picioare dupa un razboi sangeros, ne face sa apreciem si mai mult intreaga arhitectura. Fie ea de secol 13 ori de secol 20.
Asa ca hai, pornim usor pe Ruta Regala, cea care incepe in Piata Castelului si se duce-n spre sud, trecand pe langa Palatul Prezidential, apoi pe cea mai faimoasa strada din Varsovia (Krakowskie Przedmiescie). Si mai jos, mult in sud, in parcul Lazienki, cel plin de castele, si-apoi se termina cu Castelul Wilanow. Si-ajungem repede in piata centrala din Orasul Vechi, Piata Castelului (Plac Zamkowy) ii spune. Pentru ca da, exista un Oras Vechi si un Oras Nou, si amuzant e faptul ca Orasul Nou, devastat mai putin de germani, are cladiri mai vechi decat Orasul Vechi 😀 Dar stai asa, nu te pripi, ajungem si-n Orasul Nou, dar momentan abia ce am ajuns in fata Castelului Regal. Castel reconstruit complet, si cel mai “intarziat” dintre toate proiectele de restaurare a centrului Varsoviei, ca doar a durat pana dupa 1980. Daaar, uite ca de cand a fost gata si castelul si tot centrul, s-a sesizat el batranul Unesco si ce sa vezi, a declarat toata zona patrimoniu Unesco. Param pam pam! Adevarul e ca daca ar fi fost dupa noi, i-am fi dat titlul acesta chiar si numai pentru gradinile din fata castelului 😀
Ok, polonezii nu par sa fie prea matinali. E ora 8 (ori poate deja 9) in dimineata, iar statuia regelui care a mutat capitala de la Cracovia la Varsovia, regele Sigismund, cocotata sus in varful coloanei de vreo peste 20 de metri, sta singura singurica in toata imensitatea asta de piata. Noroc cu terasele inflorite de pe margini, goale si ele, ca mai anima cat de cat zona. Dar hei, fii fara grija, acusi se face 12 si sa vezi cum exploadeaza zona, se trezesc localnicii, apar grupurile de turisti cu stegulete, vanzatorii ambulanti si amorezii care-si dau intalnire la baza coloanei.
Ce zice harta? Incotro? Ar fi un Old Town Market, fix colea, in capatul stradutei, dar inainte parc-ar merge un urcat in turnul bisericii Sfanta Ana. Nu de alta, dar cum altfel sa ai priveliste cu toata Piata Castelului si toate cladirile colorate si columna lui Sigismund si inceputul de Barbican? Cinci zloti mititei, 100 de trepte urcate rapid (sau hai, poate ca-s 150), rapid, cat sa justificam festinul cu pierogi ce urmeaza la Zapiecek 😀
Si ca s-o zicem pe aia dreapta, Varsoviei ii sta bine cu lume misunand de colo colo. Cu cat e mai plina, mai aglomerata si mai agitata, cu atat e mai frumoasa. Aici o terasa cu un domn elegant cantand gratios un Chopin, colo un grup de domnite trecute de prima tinerete dansand si cantand in jurul sirenei din Old Town Square melodii poloneze traditionale, mai incolo batranei cu cate-un lody fiecare, tineri pozand si raspozand cladirile colorate, chelneri agitati cu tavi pline de bunataturi poloneze, copii alergand de colo colo cu baloane colorate-n maini, stegulete peste stegulete si ghizi cu portavoce, toti la un loc de parc-ar face parte dintr-o scena de film.
Si chiar din dreptul coloanei se vede dincolo de raul Vistula, Stadionul National. Cel construit special pentru Euro 2012. Na ca-l vedem pe timp de zi, dar trebuie sa venim si noaptea, ca tare frumos este luminat si numai bine exersam si noi pozele cu expunere lunga 😀
Ups, si-am uitat de Palatul Prezidential (Palac Koniecpolskich), o luam usor spre sud, pe Ruta Regala si uite ca ajungem in doi timpi si trei miscari. Cam tot ce e in centru e la cateva minute de mers pe jos, si daca te duci drept in jos, pe Ruta Regala dai de tot soiul de palate si parcuri si resedinte regale. Bun, dar sa ne focusem pe Palatul Prezidential, varianta sa actuala, un picut imbunatatita fata de cladirea originala, care a fost distrusa complet in cel de-al doilea razboi mondial. Desi initial era folosit ca resedinta de aristocrati polonezi, acum (de fapt din ’94, nu doar acum) este resedinta presedintelui Poloniei.
Si gata, ca deja am umplut articolul de poze, mai lasam si pentru partea a doua 🙂 Stay tuned!
prinlume.com 