Iunie 2013

Este 28 iunie si este prima zi in care vom schimba o serie de autobuze si trenuri pentru a ajunge la una dintre cele mai frumoase destinatii ale excursiei noastre: Giethoorn. Astfel ca am pornit de dimineata, la ora 6:30, din fata garii din Bremen, si vreme de doua ore am mers cu autocarul pana la Groningen, Olanda. Inca de cand am intrat in Olanda, mi s-a parut ca totul in jur arata mai bine si mai ingrijit: campurile erau mai verzi, asfaltul mai bun iar numerele galbene de inmatriculare ale masinilor parca imi aminteau de prima iesire in Amsterdam. Insa si aici am avut parte de aceeasi vreme ca si in Germania: ploaie, frig si o ceata densa.  Odata ajunsi in Groningen am luat trenul pana in Meppel, iar apoi in Meppel am schimbat un al doilea tren catre Steenwijk (15,3 euro de persoana ambele trenuri). Din Steenwijk am luat autobuzul 70 care ne-a dus direct in Giethoorn (2,1 euro de persoana). Este destul de complicat de ajuns in Giethoorn, motiv pentru care nu foarte multa lume stie de aceasta “Venetie a Nordului”. Noi am gasit traseul complet pe care trebuia sa il urmam pe siteul http://www.rome2rio.com, pe care de altfel il folosim mai mereu pentru a afla cum sa ajungem dintr-un loc in altul.

Am coborat din autobuzul 70 la statia Kerkweg, si inca din primul moment am ramas pur si simplu uimiti de locul in care ne aflam. Niste casute mici, de lemn, acoperite de paie innegrite, incredibil de bine ingrijie, cu tocurile geamurilor vopsite in alb, flori la fiecare fereastra, si nicio perdea, in asa fel incat puteai sa vezi niste sufragerii superbe, decorate care mai de care mai frumos. Curti micute, pline de verdeata, miros de iarba proaspat taiata, aer curat, animale si o liniste deplina. Doar noi, cu trollerele tarate pe asfalt stricam intregul peisaj. Era de-a dreptul fascinant felul in care locuiau oamenii acestia, modul in care isi ingrijeau casele si gradinile, micile terase in curte, florile de la fiecare geam… nu imi venea sa cred pur si simplu ca fiecare geam avea cel putin un ghiveci de flori colorate, parca locuitorii satucului se intreceau in a avea cea mai frumoasa si ingrijita casa.

Si ceea ce am vazut aici avea sa fie mai nimic in comparatie cu ceea ce urma. Pentru ca dupa un drum de aproximativ 30 de minute pe jos, am ajuns si la hotelul nostru, De Kruumte. In pozele de mai jos se vede privelistea spre canal pe care o aveam din camera noastra. De Kruumte este de fapt o pensiune cu doar cateva camere, care insa arata extrem de bine iar proprietarii erau foarte amabili si primitori. Si-au dat silinta sa ne faca sa ne simtim cat mai bine, ne-au intrebat de nenumarate ori daca ne place camera si daca ne lipseste ceva, si mai mult decat atat, ne-au asteptat de dimineata cu un mic dejun perfect. Suntem destul de pretentiosi cand vine vorba de evaluat micul dejun al unui hotel, si putem spune ca acesta a fost unul dintre cele mai bune pe care le-am mancat vreodata. Iar atmosfera de la De Kruumte ne amintea de vizitele la bunici, pentru ca cei de acolo nu se purtau cu noi de parca am fi fost niste turisti obisnuiti, ci ne faceau sa ne simtim ca niste membri ai familiei. Doamna care ne-a intampinat cu o zi inainte la receptie ne aducea mereu ceai sau lapte cald, prajiturele si croissante calde, si spre deliciul nostru, o multime de branza olandeza absolut delicioasa, in pachetele mici. Nu ne-am fi asteptat sa fim primiti in acest fel, mai ales ca stiam ca in general olandezii sunt mai reci si mai putin primitori. Insa am fost foarte placut surprinsi de acesti oameni, si in mod cert vom recomanda pensiunea lor tuturor prietenilor care isi doresc sa ajunga in Giethoorn. Pretul cazarii poate fi putin cam mare pentru o pensiune (aproximativ 90-100 euro/noapte), insa data fiind locatia foarte aproape de centru, precum si camera foarte mare si ospitalitatea gazdelor, putem spune ca a meritat pe deplin sa platim pretul acesta. Am fi putut alege variante mai ieftine din Steenwijk, insa ar fi insemnat sa venim cu autobuzul in Giethoorn, si cred ca nu ne-am fi bucurat cu adevarat de farmecul satucului.

Ne-am cazat si imediat am pornit in explorarea centrului. Si pentru ca nu putea sa existe un loc mai potrivit pentru a invata sa merg pe bicicleta, am inchiriat o bicicleta de la pensiunea unde eram cazati. A fost destul de complicat sa gasesc una pe masura mea, pentru ca toate bicicletele erau foarte inalte. Cand i-am cerut proprietarei o bicicleta de copii, mi-a spus foarte sincera ca nu crede ca va gasi una, pentru ca in general in Olanda oamenii sunt foarte inalti si au biciclete pe masura lor. Dar totusi intr-un final am gasit una care sa mi se potriveasca si am pornit la drum, dupa aproape 15 ani de cand nu mai mersesem pe bicicleta. Un alt plus al pensiunii De Kruumte este faptul ca se afla foarte aproape de centrul Giethoorn-ului, la doar 5 minute de mers pe bicicleta sau maxim 10 minute de mers pe jos. In plus, au nenumarate biciclete, pe care le inchiriaza la preturi foarte bune fata de centrele specializate. Bicicleta mea mica, de copil, a costat 7 euro pentru o zi, iar cele pentru adulti erau intre 10-12 euro, in functie de dimensiuni. La centrele de inchiriat preturile pornesc cam de la 7-8 euro pentru cateva ore, si ajung pana pe la 15-20 euro pentru intreaga zi. Am vazut ca in zona aceasta era foarte cautata bicicleta electrica, pe care nu trebuia sa pedalezi deloc (era insa foarte scumpa, pretul de inchiriere pornea de la 27 euro pe zi), precum si bicicleta tandem, pe care puteau merge doi oameni in acelasi timp (pretul de inchiriere pornea de la 17euro pe zi).

Giethoorn este un satuc fara sosele in care se poate circula doar cu bicicleta sau cu barca pe canale. Localnicii care locuiesc chiar in partea centrala a satului trebuie sa isi lase masinile la intrarea in sat, apoi sa mearga pe jos pana la casele lor. Noi am avut noroc sa vizitam acest loc intr-o perioada in care nu erau foarte multi turisti, si asta din cauza vremii racoroase. Insa intr-o zi normala de vara, satucul este foarte aglomerat, canalele pline de barci turistice si aleile intesate de biciclisti. Astfel ca o perioada potrivita pentru vizitat Giethoorn-ul este la inceputul lunii iunie sau spre sfarsitul lunii septembrie, atunci cand este mai putin aglomerat. In plus, in perioadele de varf este foarte greu de gasit cazare, pentru ca sunt foarte putine pensiuni chiar in Giethoorn. Cei mai multi turisti isi iau insa cazare in oraselele din imprejurimi, cel mai apropiat fiind Steenwijk.

Am fost si noi foarte tentati sa inchiriem o barcuta pentru a ne plimba pe canale, insa din pacate vremea nu era deloc potrivita pentru plimbari. Era destul de frig, cerul innorat si la un moment dat chiar a inceput si ploaia. Sunt multe tipuri de barcute ce pot fi inchiriate, noua ne-a atras atentia cea micuta, de 2 persoane, care se inchiria cu aproximativ 30 euro pentru intreaga zi sau 15 euro pentru cateva ore (maxim 3 ore). Bineinteles, se pot face si tururi organizate pe canale, cu niste barci ceva mai mari si acoperite, insa in ziua in care am fost noi erau destul de rare. Pretul unui bilet in turul de o ora pe canale este de 6 euro. Foarte multe informatii despre inchirierea barcilor se pot gasi pe siteul http://www.giethoornshop.nl.

Ne-am plimbat de-a lungul canalelor, si am admirat zeci de casute minunate, situate una langa alta, fiecare cu gradina sa aranjata perfect, cu podul ei peste canal, cu mici bancute in fata fiecareia, creand o imagine de poveste. Si sincer, nu am vazut in viata mea un loc mai frumos si mai linistitor ca acesta. Eram pur si simplu vrajiti de locurile pe care le vedeam, ne opream in dreptul fiecarei casute sa facem poze, si ne gandeam cum ar fi sa locuim aici la batranete. O viata ideala, in mod cert. Vazusem chiar si unele casute de vanzare, insa pretul de 350.000 euro nu prea ne-a incurajat visele. Ne-am indreptat inspre partea mai comerciala a satucului, pentru a cauta un loc in care sa mancam ceva bun. Si am gasit un mic restaurant cu peste, unde am incercat una dintre cele mai populare specialitati olandeze: sandwichul cu hering marinat si ceapa, sau “Broodjie Haring” dupa cum spun olandezii. Am incercat si o salata de somon cu maioneza. Sandwichul era delicios, iar pestele foarte proaspat avea o consistenta perfecta. La fel si salata de somon, era pur si simplu minunata. Si desi nu imi era foame, am mancat pentru ca erau extraordinar de bune!

Si iata cum se termina si aceasta zi perfecta, in cel mai frumos si linistit loc pe care l-am vazut vreodata! Am fost amandoi de acord ca satucul Giethoorn este cel mai linistitor loc pe care l-am vizitat vreodata. Angkor Wat este cel mai impresionant, cel mai incarcat de istorie si cultura, Amsterdam este orasul preferat al lui Andrei, Singapore al meu, dar de departe cel mai frumos loc vazut este Giethoorn. Nu este absolut nimic care sa nu imi placa aici, si imi pare sincer rau ca nu am putut sta decat o zi in acest satuc. E drept ca nu sunt multe de facut, insa as fi pierdut ore in sir plimbandu-ma pe aleile inguste, pe podurile mici de lemn si pe canalele intortocheate, admirand fiecare casuta in parte. Da, Olanda ne-a demonstrat inca o data ca isi merita locul aparte din inima noastra, si imi pare extrem de rau ca maine va trebui sa plecam de aici. Insa ne asteapta Amsterdam, de care imi e un dor nebun! Vreau sa ma plimb printre stradutele din centru si sa ma uit intruna la cladirile inguste si colorate de pe marginea canalelor. Si vreau sa facem o poza cu Polaroid-ul, pe care sa o port zi de zi in portofel: eu si Andrei, impreuna in Amsterdam!