Zburam pe deasupra atolurilor, in zgomot puternic de elice si ma zgaiam pe hubloul mic din dreptul scaunului meu, incercand sa imi dau seama care dintre insule este a noastra. Trecusera mai bine de 20 de minute si inca zburam la aceeasi altitudine, pesemne ca mai aveam ceva de mers. O apa ireal de albastra, unde din loc in loc zareai o pata de uscat, incojurata de valuri intregi de turcoaz puternic. Desprins parca dintr-o tablou abia pictat, cu vopseaua inca neuscata. Aveam fluturi in stomac. Si-un zambet tamp pe fata, pe care pur si simplu nu-l puteam controla.
Copilotul in slapi, pantaloni scurti si Rayban-uri de aviator isi intoarce privirea catre noi si ne anunta din carlinga fara usa ca urmeaza sa coboram. Imi strang centura de siguranta mai puternic si devin prea agitata. Ma tin de scaunul din fata si astept timorata zgaltaiala aterizarii pe apa. Surprinzator (sau nu), a fost cea mai lina aterizare din cate am experimentat pana acum. Plutim pe apa pana ce ajungem in dreptul pontonului. Acelasi copilot in slapi deschide usa avionul si ne ureaza zambitor sa ne bucuram de “Heaven on Earth”.
Sunt inca imbracata in hainele din Londra, asa ca nu e de mirare ca ma simt un outsider desavarsit. Imi dezleg sireturile de la bocancii grei, arunc pulovaroiul in geanta si pasesc pe flotorul hidroavionului. Ma dezechilibrez de la balans si-apoi pasesc rapid si stangaci pe ponton. Primesc o ghirlanda de flori la gat, un prosopel ud, rece gheata si un cocktail de fructe cum nu se poate mai apetisant. O iau la fuga de nebuna pe ponton, las paharul pe prima masa si ma duc spre plaja. E nebunie curata. O plaja alba si-un nisip fin cum numai in cartile postale apuci sa vezi. Ma descalt de bocanci, ii arunc cat colo si ii las sa se afunde in nisip. Imi ridic blugii deasupra gleznelor si las valurile linistite sa-mi treaca peste picioare.
Ma asez pe nisipul ud si ma uit in jur, ca un copil care ajunge pentru prima oara in fata oceanului. Un petic de pamant inconjurat de ape, o plaja pustie si o liniste cum rar intalnesti. In stanga, ascunse intre frunze mari de palmieri, cateva casute de lemn pe care abia reusesc sa le intrezaresc. In dreapta, insirate de-o parte si de alta a pontonului, vilute pe apa, cu acoperis de paie si scara pana la apa. Cativa crabi uriasi trec rapid printre picioarele mele, fara nici cea mai mica jena. Topai terifiata in varful degetelor, apoi trec mai departe.
“Welcome to Paradise! And Happy Honeymoon!”