Chiar daca intre cele doua concedii de maternitate am avut un an de intors la birou, mereu cand vorbesc despre viata mea de corporatist ma refer la perioada de acum cinci ani, de dinainte sa il nasc pe Alexei. Cinci ani lungi, in care simt ca m-am deconectat complet de tot ce inseamna lumea corporate. Cu toate acestea, am ramas cu un “defect” profesional si anume acela de a contura vacantele in functie de sarbatorile legale, astfel incat sa avem cat mai multe zile libere pentru plecari. Nu este musai sa mai facem lucrul acesta, in ultimii ani Andrei a ramas intotdeauna cu zile de concediu neluate, insa… o facem din inertie. Asa ca a nu merge undeva de Sf. Andrei si de 1 decembrie era si este de neconceput 🙂 Iar daca anul trecut am fost in Malta in perioada aceasta si a fost nesperat de frumos si de linistitor, anul acesta ne-am hotarat la Cipru. 

Vremea

Nu prea a contat cum e vremea atunci cand am ales sa mergem in Cipru, stiam ca oricum ar fi, va fi mai cald ca in Bucuresti. Deci mai bine pentru noi. Insa am avut surpriza ca fix inainte de a pleca sa vedem o prognoza extrem, dar extrem de imbucuratoare, cu temperaturi maxime de 20-22 grade si minime de 12-13 grade. Caldut, dar tare complicat de facut bagaje pentru o astfel de vreme 🙂 Si haine subtiri, si haine mai groase, pentru orice variatie ciudatica de temperatura, pentru ploi, pentru plaja, pentru vant. Dar ne-am descurcat onorabil as putea spune. In mijlocul zilei, cand era soare si deloc inorat, era vara. Vara de stat in maiou si pantaloni scurti si dat cu crema de protectie solara. Cum intra soarele in nori, se racorea instantaneu. Iar seara si dimineata era frig bine. Insa avand in vedere ca la inceput de decembrie, complet inafara sezonului turistic, puteam sa stam o ora, poate chiar doua la plaja, undeva la nici doua ore de zburat de Bucuresti… era deja mult mai mult decat ne-am fi putut dori pentru perioada aceasta a anului.

Avion

Am calatorit cu Ryanair. Asta desi dupa fiecare zbor cu ei ne promitem ca nu mai luam niciodata bilete cu ei 🙂 Insa probabil pe asta mizeaza si ei, stiu ca oricat de nemultumiti sunt pasagerii, din lipsa de optiuni tot ajung sa ii aleaga. La dus orarul de zbor a fost perfect programului nostru, la ora 12:25 era planificata plecarea (exact la ora de somn a copiilor). Aeroportul din Bucuresti era gol la acea ora, am trecut foarte repede si de check-in, si de controale, lounge-ul a fost complet pustiu. Zborul a durat nici doua ore si cred ca a fost cel mai usor zbor din toata istoria zborurilor cu micutii mici (adica din toate cele 69 de zboruri cu Alexei si 15 cu amandoi). Au dormit amandoi mare parte din zbor, nu a fost nici pe departe nevoie de ghiozdanul pe care il burdusisem special cu diverse activitati pentru ei pe zbor (difuzoare de povesti, carduri de tot felul, caiete de schite, carioci, stickere etc). Au dormit. Si mai mult decat atat, pentru prima oara in patru ani si jumatate am citit. O carte fizica, pe care sa o rasfoiesc pagina cu pagina (in toti anii acestia i-am invidiat teribil pe acei pasageri linistiti care stateau cu carti in brate si cafeaua calda pe masa pliabila a scaunului din fata). Asa ca da, a fost un zbor nesperat de bun si de usor. 

Bagaje

Anul trecut, in Fuerteventura, am facut greseala de a ne lua un singur bagaj la cala, in speranta ca ne vom incadra cu toate in acel singur bagaj. Pe ultima suta de metri am impachetat o gramada de bagaje-bagajele de mana, astfel ca drumul (si la dus, si la intors) a fost un cosmar. De atunci ne-am promis ca vom lua bagaje la cala suficiente, chiar si daca uneori sunt mai costisitoare decat biletul in sine. Asa ca de data aceasta am avut doua bagaje la cala a cate 20kg, un rucsac foto la mana (Andrei), un ghiozdan cu diverse pentru copii la mine, caruciorul Yoyo si un troler mic pentru copii (cum sunt cele Trunki). Apoi ne-am amintit ca cei de la companiile low cost au inceput sa taxeze bagajele de tip Trunki, din cauza dimensiunilor mai mari decat un bagaj de mana normal (la momentul in care am scris acest articol, dimensiunile cerute de Ryanair sunt 40cm x 20cm x 25cm). Asa ca a fost nevoie de o schimbare de ultim moment, am renuntat la bagajul lui Alexei de tip Trunki si am luat o geanta de mana mai mica. Tot am avut prea multe bagaje cu noi, tot ne-am cam chinuit carandu-le, dar ne-am descurcat. Inca nu ne dam seama care e varianta optima pentru noi cu bagajele, cert e ca mereu, dar absolut mereu avem prea multe lucruri cu noi. Si nu doar haine, cat si tot felul de alte obiecte care credem ca ne-ar fi de folos cu cei mici. De data aceasta am avut multe medicamente, fiindca amandoi tocmai ce iesisera dintr-o viroza care ne-a cam dat batai de cap si am vrut sa avem cu noi orice ne-ar fi putut fi de folos (si am facut bine pentru ca au tot avut ramasite de tuse si mucozitati pe parcursul vacantei). 

Cazare

Cazarea am ales-o in cel mai atipic mod noua. Intr-o seara, obositi amandoi de nu stiam de noi, stateam pe booking.com si cautam cazari in Cipru. Am sortat dupa hotelurile cu iesire la plaja din Paphos, cu all inclusive si am ales cel care ne-a placut cel mai mult. Am rezervat rapid ca sa avem o rezervare facuta (cu free cancelation) in ideea ca pana avea sa expire anularea gratuita sa cautam ceva mai convenabil ca pret. Doar ca… nu ne-am dat seama cand si cum a trecut timpul dar ne-am trezit ca am trecut de termenul de expirare si am ramas cu hotelul ales destul de… la intamplare 🙂  Din fericire am facut o alegere foarte buna (de obicei alegem un compromis, ca sa ne motiveze sa cautam ceva mai bun). Hotelul se numeste Olympic Lagoon Resort si se afla chiar in Paphos (nu chiar in centru, dar suficient de aproape), are iesire la mare (dar plaja e cu pietre multe), arata minunat si era… aproape gol. Eram singura masina din parcare atunci cand ne-am cazat, probabil de aceea a fost destul de usor sa obtinem si un upgrade la camera. Dintr-o camera dubla, simpla, fara vedere la mare, am primit o suita Family, cu priveliste catre mare. 

Sigur ca ar fi fost minunat sa descoperim si restaurante locale (aveam chiar o lista facuta cu cateva recomandari primite sau culese din articolele citite pe net), insa ne-am dat seama ca ar fi fost destul de greu pentru noi cu copiii mici sa cautam mereu un loc unde sa mancam, mai ales in perioada aceasta de extra sezon in care foarte multe din restaurantele sau terasele din zona erau deja inchise. Nu am fost niciodata adeptii hotelurilor all-inclusive doar ca acum ne dam seama cat de confortabil e sa nu ai DELOC grija mancarii/gustarilor pentru copii. Este o grija enorma luata pur si simplu de pe cap. Nu intentionam sa ne obisnuim asa, dar pentru vacanta aceasta, venita dupa o perioada aglomerata care ne-a cam stors pe amandoi de energie… a fost la fix 🙂

Masina de inchiriat

Initial voiam sa nu luam deloc masina, ci un transfer privat de la si catre aeroport. Ne gandeam ca vom sta in mare parte in zona aceasta a insulei si ca nu vom folosi masina foarte mult. Insa ulterior, dupa ce am vazut cam ce am putea face, ni s-a parut imposibil sa nu inchiriem masina (sigur nu e imposibil doar ca noi suntem asa de obisnuiti sa luam masina pe oriunde mergem incat nu aveam deloc dispozitie sa ne complicam cu mijloace de transport in comun). Asa ca am inchiriat o masina de la Avis, pentru toata perioada (o saptamana). Am fi putut sa luam scaune auto pentru copii de la ei, insa pentru ca INTOTDEAUNA am avut experiente neplacute cu scaunele de la companiile de inchiriat masini (ok, poate exceptand compania Cicar din Canare), am preferat sa cautam alta varianta. Costul de inchiriere a fost 234 euro pe 7 zile, pentru un Fiat Tipo. De condus, in Cipru se conduce “pe partea gresita a drumului”, insa Andrei deja nu mai are niciun stres cu condusul pe partea stanga a drumului. Eu insa… inca mai am emotii la intrarea in oriceeee giratoriu :))) Insa e in regula, nu sunt eu niciodata soferul familiei 🙂 

Scaune auto

Am cautat pe Google companii care inchiriaza echipamente pentru copii si bebelusi si am gasit… o groaza. Am ales complet intamplator compania Hire for baby din Paphos (@hireforbabypaphos pe Instagram) si a fost MI-NU-NA-TA. Scaunele auto au fost curate si pentru prima oara de cand calatorim cu copiii am avut si noi niste scaune bune (de regula primeam cele mai murdare, cele mai ieftine si mai no-name scaune pe care le poti intalni pe piata). De data aceasta au fost scaune Joie si surpriza surprizelor a fost ca au avut si pentru Anastasia, rear facing cu rotire 360. Nu imi dau seama cum suna lucrul acesta pentru cineva care nu are copii, insa faptul ca am avut un scaun cu rotire 360 in vacante a fost… luxul suprem al scaunelor auto pentru copii. Nu am vazut niciodata, absolut niciodata scaun auto rear facing pentru categoria Anastasiei de varsta, daramite cu rotire 360. Asta imi aminteste de reactia celor de la Hertz din Dubai: “what do you mean rear facing?”. Asa ca da, a fost o bucurie nespusa sa avem scaune bune in vacanta aceasta 🙂 In plus, cei de la Hire for Baby ne-au oferit gratuit inchirierea de jucarii pentru copii (nu cerusem, dar au fost ei draguti). Daca am fi stiut ca urma sa primim o punga intreaga de jucarii si jocuri pentru ei, chiar nu ne-am mai fi stresat sa aducem de acasa diverse activitati. Cat despre costuri, am platit 30 euro pentru fiecare scaun si 20 euro pentru ca ni le-au adus si ni le-au luat de la aeroport. Adica 80 de euro in total. 

Itinerariu

Itinerariu? Ce itinerariu?! Sincer, am venit nepregatiti in vacanta asta (am avut cateva scenarii in minte, depinzand de vreme, insa eram extrem de flexibili cu planurile). Si nu din ignoranta ci pur si simplu pentru ca stiam destul de clar ce vrem de la aceasta saptamana in Cipru: sa ne relaxam. Adica fara alergatura, fara vazut nu stim cate obiective, fara condus ca nebunii cu copiii dupa noi, fara sute de poze si fara stres ca nu am bifat nu stim cate atractii. Nu stiam cum urma sa fie vremea dar scopul nostru era sa stam pe plaja cat mai mult cu cei mici. Sa STAM. Din pacate niciuna dintre plajele gasite de noi (inclusiv cea din fata hotelului) nu erau tocmai primitoare (fara nisip, cu multe pietre), insa am petrecut destul de mult timp si la piscina hotelului (stand pe sezlong, apa din piscina era bocna). Totusi, in fiecare zi (exceptand primele doua zile cand chiar nu am facut nimic) am incercat sa vedem cate ceva. Plaja si stanca Afroditei, orasul Paphos (centru si faleza), cascada lui Adonis, cateva locuri de vazut apusul (nu neaparat obiective in sine, cat locuri alese de pe Google Maps), nava naufragiata Edro 3, situl arheologic din Paphos. In principal locuri aflate la distante destul de mici de noi, pentru ca nu voiam sa conducem foarte mult. Ne-a tentat mai mult sa ne bucuram de vremea buna de afara, de soare, de caldura si de plaja. Pentru ca fugisem de frigul din Bucuresti si pentru ca aveam nevoie disperata de cateva zile de odihna. Cu siguranta Cipru are foarte multe locuri interesante de explorat, insa nu ne pare deloc rau ca nu am vazut ceva anume. Larnaca, Nicosia si Ayia Napa le vazusem in vacanta anterioara, de acum sapte ani, si chiar daca ar fi fost interesant sa le revedem dupa atata timp, drumul dus intors ar fi fost prea obositor pentru noi si copii. Ce ne bucura pe noi este faptul ca am descoperit ca Cipru poate fi o destinatie buna de venit in extra sezon (dar nu chiar foarte tarziu in iarna, cand incep ploile si temperaturile mai scazute), cu copii mici, in hoteluri foarte confortabile. O perioada, cat copiii vor fi inca mici, vom prefera astfel de destinatii, pentru a ne face viata mai usoara. 

In orice caz, din mica documentare facuta (doar de dragul de cunoaste ce e pe insula, nu pentru a face lista de itinerariu) cele mai dragute locatii (din punctul nostru de vedere si dupa criteriile noastre de evaluare) din partea greceasca (despre partea de nord, turceasca, nu stim nimic) ar fi: plaja Afroditei, situl arheologic din Paphos, Nicosia cu trecerea granitei din partea greceasca in cea turceasca, Limassol, Larnaca cu plaja Mackenzie de unde se vad genial avioanele catre si dinspre aeroport, poate o croaziera pana la Blue Lagoon, statiunea Ayia Napa (o mentionez doar pentru ca este extrem de recomandata peste tot, pentru apa frumoasa, insa… nu imi amintesc sa ma fi impresionat ceva in mod deosebit la Ayia Napa acum sapte ani cand am fost). Daca nu ar fi fost atat de tentanta vremea aceasta nesperat de buna si de calda (care ne-a lenevit si ne-a facut sa preferam relaxarea la piscina, stand ca lacustele la soare), am fi dedicat cu siguranta o zi intreaga muntilor Trodoos si satelor dragute de aici. Insa pe temperaturi atat de ridicate parca nu ne venea sa stam mai bine de trei-patru ore in masina, dus intors (sunt foarte aproape ca distanta de Paphos, insa drumurile fiind foarte anevoioase, dureaza aproape doua ore sa ajungi din Paphos pana la Kalopanayiotis, considerat cel mai frumos sat din muntii Trodoos). Distantele nu sunt chiar mici pe insula, pentru noi, cu doi copii mici, ar fi fost greu sa ajungem din vest in est, insa pentru cei care nu sunt constransi sau deranjati de stat mai mult timp in masina cu siguranta poate fi o optiune exploratul intregii insule. Pentru noi, saptamana aceasta a fost vacanta de relaxare. Am vrut sa ne odihnim, sa ne plictisim, iar uneori (nu in fiecare zi), sa vedem cate un loc dragut. Si a fost o vacanta geniala, absolut geniala!