Rio de Janeiro – Centro

Suntem de sapte zile in Brazilia dar parca au trecut cateva saptamani. Copacabana e acasa, pao de queijo e nelipsit la micul dejun, “bongia”-ul de dimineata il zicem cu accent, nu ne mai doare capul de la caipirinha si parca, parca ar merge o samba asa la prima ora in dimineata. Ne transformam in cariocas, asta-i clar.

Dar pana una alta, avem 8 ore in Rio pana la zborul spre casa, asa c-o luam usor spre Centro. Cu metroul! Sinceri sa fim, ne-am cam ferit de tot ce inseamna transport in comun in Rio, terifiati de tot ce mai citisem pe internet. In plus, taxiurile galbene sunt ieftine si foarte safe, asa ca le-am preferat intotdeauna metroului. Am fost cam paranoici, recunoastem. Metroul in Rio e ok si zici ca e facut special pentru turisti: curat, rapid, aer conditionat. Are doar doua linii mari si late insa e eficient iar daca vrei sa tai orasul de la nord la sud e cam cea mai buna varianta, din cauza distantei. Este curat, civilizat si n-am dat de prea multi dubiosi. Dar, ca peste tot in Rio, am fost in alerta intotdeauna si excesiv de precauti. Si daca tot suntem la capitolul siguranta, putem dezbate un pic. Intai concluzia: Rio NU este nici pe departe un oras sigur. Nu. Nu vii in Rio ca o floricica cu aifonul ultim racnet sa faci selfie pe Copacabana. Si nici n-atarni de gat cu vreun 5D mark 7. Si nici nu umbli cu portofelul doldora de dolarei sau cu tot arsenalul de acte dupa tine. Nu te gatesti cu coliere, bratarele si-alte cele. Ba iti mai lasi si verigheta acasa daca este cazul. Exista, intr-adevar, riscul sa fii jefuit in Rio. Dar ti-l asumi daca ai ales sa vii aici si singurul lucru pe care il poti face e sa fii precaut. Restul nu poti controla. Si da, nu ne-am simtit intotdeauna in siguranta pe strazile din Rio. E drept ca am plecat de acasa cu niste preconceptii tare bine inradacinate, care poate au augmentat starea noastra. Insa trebuie sa recunoastem. Nu am patit nimic. Nu am fost jefuiti, nu am fost atacati, nu am fost pacaliti, nu ni s-a intamplat nimic care sa justifice temerile noastre. Asa ca daca esti precaut, Rio nu e asa terifiant cum pare din articolele de pe internet. Ideea principala e sa nu iesi in evidenta si sa nu faci nimic ostentativ. Si iata ca am dat de gol si motivul pentru care nu prea am facut poze. Cel putin nu cu aparatul πŸ™‚

Bun, revenim la subiectul initial. Metroul e asadar ok, iar o calatorie e cam 3,70 reali. Si-am zis ca hai, sa trecem peste panici si sa mergem pana la Carioca. O zona financiara, cu multe cladiri de birouri si blocuri inalte, destul de dubioasa duminica, cand nu prea vezi oameni pe strada. O luam usor pe Rua Visc. do Rio Branco, cautand in prima faza Catedrala Metropolitana, cea cu forma de trunchi de con. Pe dinafara nu iti spune foarte multe, deosebita e poate doar forma si inaltimea. Insa in interior este impresionanta! Nu exista niciun fel de stalp sau coloana de sustinere iar cele patru ferestre uriase cu vitraliile colorate sunt de-a dreptul wow. Si pare-se ca fiecare culoare in parte simbolizeaza cate o traditie bisericeasca.

Apoi, in spatele catedralei, dam de faimosul apeduct, Arcos da Lapa. Pe care de altfel il stim cu totii din toate pozele de pe internet ca apeductul peste care trece tramvaiul galben ce duce in cartierul Santa Teresa. Din pacate, in vara lui 2011 a avut loc un tragic accident cu unul dintre tramvaiele galbene, caruia i s-au stricat franele, a deraiat de pe sine si cinci oameni si-au pierdut viata. Din cauza aceasta s-a oprit functionarea tramvaiului pentru cativa ani, timp in care s-au facut renovarile necesare. Acum se pare ca tramvaiul functioneaza din nou (yey!), insaΒ n-avem noi norocul sa il vedem. Plus ca zona e putin suspecta, e duminica dimineata si nu e nici tipenie de om pe strazi, inafara de cativa oameni ai strazii si niste “favelosi” care ne arunca priviri dubioase. Pozele cu tramvaiul sunt luate de pe Pinterest, nu ne apartin.

Si un pic mai in fata, dupa piata cu apeductul, trebuie sa fie si scarile lui Selaron. Duminica dupa amiaza intreaga zona e foarte suspecta. Nu sunt turisti pe strazi si la fiecare colt vezi oameni ai strazii. Sau cei care coboara din favelele din imprejurimi. Strazile sunt inguste si recomandat ar fi sa nu gresesti strada care duce catre Selaron. Strada in capatul careia se afla scarile e Rua Teotonio Regadas, pe care ajungi din strada principala, Rua da Lapa. Si chiar daca imprejurimile nu arata foarte bine (cel putin duminica cand zona e cam pustie), odata ajuns pe strada Teotonio Regadas, lucrurile se schimba radical. E plin de turisti, totul prinde viata, localnici cantand bossa nova sau dansand samba si deja dispare sentimentul de teama ca am ajuns intr-un loc nesigur. Plus ca scarile sunt fabuloase! Construite de un artist chillian, putin sarit de pe fix dar extrem de talentat, au devenit un adevarat simbol al orasului. Omul a venit din Chile in Brazilia si cu gandul de a schimba complet imaginea orasului, s-a apucat sa construiasca scarile care leaga cartierele Lapa (jos) si Santa Teresa (sus) cu bucati de faianta de toate culorile. Iar cand a ramas fara materie prima si bani, a primit in dar sau ca donatie de la turisti siΒ diverse tari faianta cat sa isi poata termina lucrarea. Sunt vreo 2000 de bucati de faianta, deci a cam avut Selaron ceva de munca πŸ™‚ Nici nu e de mirare ca din ’90 pana in 2013 a muncit incontinuu la terminarea lor. Iar ironia sortii face ca in 2013, cand scarile erau deja gata si faimoase in toata lumea, Selaron sa fie ucis chiar pe treptele care l-au facut celebru.Β β€œThis crazy and unique dream will only end on the day of my death” spunea artistul excentric.

Si-apoi rapid la statia de metrou Cinelandia si-o ultima raita prin targul hippie de la Ipanema. Si uite ca am dat in sfarsit si de Casa da Feijoada. Cum se face ca o gasim taman in ultima zi, la ora pranzului, cand suntem lesinati de caldura si ultimul lucru de care avem nevoie e o oala intreaga de feijoada, carne si orez cu kilogramul. Ne invartim de doua ori in jurul feijoadei, sa intram, sa nu intram si in final abandonam ideea in favoarea unei sticle de apa. 30 de grade cu real feel de 100! Numai feijoada nu ne trebuie.

Poza cu feijoada nu ne apartine, este a celor de la Venturists, care au fost tare draguti sa ne lase sa le folosim poza. Gasiti aici intregul lor articol despre cele mai bune restaurante de feijoada din Rio.

Si ca sa fie treaba treaba, mergem din nou pe Ipanema, pentru o ultima plimbare pe faleza. Argentiniencele care vand genti columbiene, lucrate de batrane din triburile locale, ma conving sa le cumpar una dintre genti. Si-asa tanjeam dupa ea de la venirea in Rio πŸ™‚

Si continuam plimbarea in soarele de 30+ pe Copacabana cu a ei faleza valurita. Suntem din alta poveste pe langa domnisoarele cu bikini minusculi si musculosii care se antreneaza ostentativ la aparate. Dar asta e farmecul Copacabanei, fiecare face ce vrea, cum vrea, cand vrea si nimeni nu are nimic impotriva πŸ™‚ O multime de oameni dezinvolti, care se bucura pur si simplu de viata, de plaja, de vremea frumoasa, de muzica, de caipirinha si mancare buna. Adevarati carioca, nu altceva πŸ™‚ Iar noi, incercam pentru ultima oara sa “blend in”, ne luam o caipirinha inecata in cachaca, un platou de creveti uriasi si-o portie de feijoa zdrobita intr-o supa crema, si cu fata spre Copacabana savuram ultima ora petrecuta in Rio.

Da, a fost wow. Da, a fost neasteptat de frumos. Brazilia, intocmai cum citisem pe interneti, esti fabuloasa. Cu tot ceea ce te defineste. Si ne-ai facut pofta sa vedem mai mult. Manaus, Amazon, Iguacu, Fernando da Noronha, Jericocoaira, Salvador, o da, Salvador, cu incredibilele baianas, afro brazilienii si culorile tale turbate! Natal, Recife, Fortaleza! Vrem mai multa America Latina! Vrem Argentina, vrem capatul lumii, vrem o Columbie, un Chile, o Bolivie! Vrem un Peru, un Macchu Pichu si doamne cum am vrea o Insula a Pastelui! Asa ca Brazilie draga, iti multumim! Iti multumim ca ne-ai deschis apetitul pentru un continent in care pana acum nu am avut curaj s-ajungem. De teama, de prea multa precautie, de comoditate. Dar de acum incolo, se schimba foaia in jurnalul nostru de calatorie! Si-ai sa ne mai vezi la fata, iti promitem!

 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s