Acum un an si jumatate am mers pentru prima oara cu autorulota, intr-o vacanta de doua saptamani prin tara, noi doi si Alexei. Voiam de foarte mult timp sa vedem cum e sa mergem cu autorulota, daca ne-am descurca, daca ne-ar placea modul acesta de a calatori. Si chiar daca citisem tot felul de experiente si primisem sfaturi ca prima calatorie cu autorulota sa fie una mai… “cumintica”, am decis sa ne aventuram intr-un road trip de doua saptamani in care aveam de gand sa facem turul Romaniei. Si acum ma bufneste rasul cand imi amintesc cu cata convingere aveam noi sa ajungem peste tot prin tara, cu cate usurinta credeam ca ne vom deplasa si cat de mobili ne vedeam noi la acel moment (desi calatoream cu un toddleras de doi ani si patru luni la acel moment). Realitatea a fost asa. “Turul Romaniei” s-a scurtat semnificativ (cel mai indepartat punct a fost Cluj) iar vacanta a fost redusa cu patru zile. Pentru ca… eram epuizati. Am omis foarte multe aspecte logistice (ca orice incepator) si am facut cateva greseli care ne-au facut sa ne stresam mai mult decat sa ne relaxam si sa ne bucuram de vacanta. Iar principala greseala a fost faptul ca am vrut ca in fiecare zi sa ajungem in alt punct. Deci… sa cautam loc de campare seara de seara (am stat doar in camping, nu ne-am aventurat sa facem off camping deloc), sa scoatem toata “recuzita” zi de zi, sa o impachetam la loc zi de zi, sa alergam dintr-o parte in alta si sa fim la foc continuu pe tot parcursul vacantei. A fost obositor si stresant iar la final am conchis amandoi ca a fost o experienta draguta dar singulara 🙂 Si ne-am resemnat cu gandul ca mersul cu autorulota pur si simplu nu este pentru noi. Ca suntem prea comozi, ca suntem prea nepriceputi, nici nu stim. Eram insa convinsi ca vom prefera intotdeauna confortul unui hotel.

Numai ca timpul a trecut, Alexei a crescut si a dezvoltat o adevarata pasiune pentru autorulote (si masini de orice fel pana la urma dar cu autorulotele chiar ne-a innebunit :p). Asa ca am zis ca am putea sa mai dam o sansa autorulotelor 🙂 Doar ca de data aceasta am vrut sa fie ceva mult, mult mai linistit, mai scurt si mai confortabil. Am vazut anuntul evenimentelor celor de la Joy2Wander in social media (in fiecare an organizeaza astfel de iesiri de weekend la inceput de sezon, un grup mare de autorulote in diferite destinatii), ne-am strans cativa prieteni si am zis sa mergem impreuna. Si a fost o alegere minunata, care ne-a dat curaj sa mai incercam. 

In primul rand faptul ca am fost atat de multi (sapte autorulote in total) ne-a ajutat foarte mult. Unii dintre cei din grup erau foarte experimentati (desi cei mai multi erau ca noi, incepatori) si orice intrebare am avut, gaseam imediat raspuns. Chiar daca la ridicarea autorulotei se face un training foarte detaliat, e multa informatie pentru cineva care nu e obisnuit si sunt multe lucruri tehnice pe care le putem rata (cel putin la noi asa a fost prima oara, acum am stiut macar la ce sa fim mai atenti). Asa ca pentru noi a fost minunat sa avem mai multi oameni langa noi care sa ne poata ajuta. In plus, desi am luat literalmente toata casa dupa noi, am uitat multe lucruri esentiale. Pe care le-am gasit la cei din grup 🙂 Si cel mai important aspect, a fost infinit mai distractiv cu atat de multa lume, mai ales ca toti aveau copii iar micutii se distrau impreuna. Nici nu stim cand au trecut zilele, a fost minunat 🙂 

Apoi am avut curaj sa ne “aventuram” un pic. Pentru cineva obisnuit sa mearga cu autorulota probabil ca numai aventura nu s-ar numi ce am facut noi, dar pentru niste incepatori a fost mare lucru sa reusim sa coboram apre exemplu pana aproape de plaja Corbu. Daca am fi fost singuri in mod cert nu am fi indraznit sa mergem pe un drum dificil (pentru noi) si am fi campat cu siguranta in campinguri, fara sa riscam catusi de putin (cum de altfel am si facut in prima vacanta cu autorulota). Insa asa, fiind cu oameni care au mai fost si au mai campat inafara campingurilor, a fost absolut minunat. In prima seara ne-am cazat aproape de plaja Corbu (in dreptul barului Albastru, in parcarea alaturata, care era inchis acum in extra sezon), iar in a doua seara in Vama Veche, chiar pe drumul paralel cu plaja, aproape de restaurantul Bolo.

Inclusiv faptul ca a fost o vacanta scurta (foarte scurta, doar un weekend prelungit, vineri-duminica) a fost bine pentru noi, pentru ca a fost o perioada perfecta ca durata cat sa nu avem nevoie de utilitatile unui camping (apa, curent). Ce-i drept, am preferat sa mancam la restaurante (masa de pranz), insa in principal din cauza faptului ca era inca destul de frig (altfel am fi gatit la autorulote, impreuna). Insa micul dejun si cina le-am luat negresit in autorulote. Si cam toti am venit pregatiti cu mancarea gata facuta de acasa (ce inseamna viata de parinte, incerci sa optimizezi orice eventual timp liber :D). Fiind doar doua zile nici nu avea rost sa ne complicam prea mult gatind.

Vremea 🙂 Oi vremea, ce emotii am avut cu vremea. Initial se anunta un weekend cu ploaie zi de zi, secunda de secunda, pe toate aplicatiile pe care le foloseam, exceptand una singura (MeteoBlue) care ne incuraja sa mergem, anuntand soare cu nori. Si am mers 🙂 Oricum abia asteptam sa se anunte o farama de sansa de soare, numai sa nu amanam plecarea. Si in final a fost un mix 🙂 Vineri am prins vreme extrem, dar extrem de vantoasa (insa fara ploaie) iar sambata a fost o zi cu trei anotimpuri la un loc. Frig dimineata, soare la amiaza si ploaie cu bulbuci de seara pana a doua zi la rasarit. Insa ploaia de sambata a fost chiar placuta, noua chiar ne-a placut sa adormim in timp ce batea pe acoperisul autorulotei (white noise natural :D) si apoi sa ne trezim dimineata cu un rasarit superb, imediat dupa ce se oprise furtuna. Daca se poate spune ca un weekend prelungit cu copiii poate fi romantic, ei bine, ploaia aceasta din Vama Veche chiar a facut sa para cat de cat romantica escapada noastra 🙂 In orice caz, pentru 1-3 aprilie am prins vreme chiar buna am zice noi. Cam acesta este riscul calatoriilor inafara sezonului, vremea poate fi destul de capricioasa. Din fericire insa, noua ne place vremea un pic mai racoroasa si nu cred ca ne-am incumeta vreodata sa mergem in plina vara cu autorulota in Romania, din simplul motiv ca ar fi prea cald. Sunt autorulote care au si aer conditionat, ceea ce e minunat, insa acesta poate fi folosit doar in campinguri unde masina este conectata la curent electric. De fapt, cam orice aparat consumator de mult curent poate fi folosit doar in camping 😀 (aparatul de cafea, aparatul de gatit la aburi pentru copii etc). Si asta pentru ca in autorulota exista un invertor insa nu are o putere foarte mare, nu poate sustine un consum mare de curent.

Cat despre traseu. Stiam atata doar, ca mergem la mare. De altfel cu totii stiam acelasi lucru si nici nu aveam nevoie de mai multe informatii 🙂 Ne-am facut planuri mai exacte la fata locului, in mod special in functie de vreme si de… foame 😀 Am plecat din Bucuresti la prima ora, ne-am dat cu totii intalnire la ora 8 la prima parcare de pe autostrada (noi suntem foarte matinali si in general extrem de punctuali, asa ca ne-a bucurat mult aceasta ora de plecare :D). Patru dintre autorulote am plecat dimineata, celelalte trei ni s-au alaturat spre seara. Am mers cu caravana de patru autorulote pana am ajuns aproape de mare, moment in care am decis sa oprim la Agigea, la Golful Pescarilor sau Pescaria lui Matei sa mancam (aveam un grup de Whatsapp in care eram inclusi cu totii si discutam detalii logistice). Am ales Golful Pescarilor pentru ca era un pic mai ferit de vant si ne-am incumetat sa stam afara. Bine, nu ca am fi avut de ales cu o gradinita de copii mici dupa noi, cu siguranta nu am fi rezistat mai mult de 20 de minute la interior 😀 Era un vant de efectiv ne lua pe toti pe sus, insa in golfuletul acela chiar a fost placut. Apoi, ne-am indreptat spre plaja Corbu, fara sa stim sigur daca aveam sa ramanem acolo (ne gandeam ca si plaja Tuzla ar fi fost o optiune la fel de buna). Insa odata ajunsi la Corbu, am campat acolo. Nu era nimeni, ne-a placut tuturor si am ramas. Am facut o mica tabara cu autorulotele, le-am parcat in asa fel incat sa ne ferim de vant, i-am echipat pe copii cu haine de vant si cizme de ploaie si i-am lasat la joaca 🙂 A fost maxima fericire pentru ei ca erau atat de multi, efectiv parea o zi normala de mers la gradinita pentru ei. Spre seara ni s-au alaturat alte trei autorulote (familii pe care le-am cunoscut abia a doua zi pentru ca noi dam stingerea la ora 7 :D).

Cum a fost prima noapte? Nici nu stiu cum a fost, atat de bine am dormit. Noi am avut o autorulota cu un pat matrimonial deasupra soferului (in cocoasa cum ii spune Alexei), unde au dormit Alexei si Andrei, in principal pentru ca mie mi-ar fi fost cam frica sa urc si sa cobor cu Anastasia si in caz ca s-ar fi trezit peste noapte ar fi fost imposibil sa stau asezata cu ea in brate (distanta dintre pat si tavan e micuta, un adult nu poate sta in sezut). Si doua paturi de cate o persoana in spate, suprapuse. Pe cel de deasupra nu l-am folosit, l-am lasat lipit de tavan, insa in cel de jos am dormit eu si Anastasia. Mi s-a parut un pat in care puteau dormi linistiti si doi adulti mai subtirei si chiar a fost extrem de confortabil de dormit acolo. Cat despre caldura… in autorulota poate fi oricat de cald vrem. Daca lasam caldura pornita intreaga noapte, am fi murit de cald. Astfel ca la un moment dat, in miez de noapte, am oprit-o, pentru ca era mult, mult prea cald. In rest, am dormit bustean pana la 6:30 cand Anastasia ne-a trezit pe toti 🙂

A doua zi am ramas pana spre pranz la plaja Corbu, am stat (doar staaaaat), am alergat dupa copii, unii au invatat sa mearga cu bicicleta, altii s-au jucat diverse jocuri de exterior, am ridicat un zmeu (ei bine asta da distractie captivanta pentru micuti) iar inspre pranz ne-am indreptat spre Vama Veche, un drum de o ora si jumatate cu autorulota, pe care insa nu l-am prea simtit pentru ca au dormit amandoi copiii la pranz. Autorulota noastra nu avea isofix asa ca a trebuit sa gasim o varianta pentru Anastasia (scaunul lui Alexei se putea prinde si doar in centuri). Am ales o scoica mai veche, pe care o aveam de la Alexei, care se prinde doar in centuri, insa nu a fost cea mai fericita varianta pentru noi 🙂 Micuta noastra abia ce incepe sa se obisnuiasca in scaunul auto pe care il avem acasa (si asta cu multa stradanie si insistenta), cand vine vorba de scoica (orice fel de scoica), e teroare. Din acest motiv si drumul de la dus, dinspre Bucuresti spre mare, a fost… as putea spune cumplit, la cat de mult a plans. Asa ca faptul ca a doua zi a adormit in scoica, fara plansete si riposta, a fost o adevarata victorie parinteasca.

Am luat pranzul la restaurantul Bolo din Vama Veche (era singurul deschis), ne-a prins ploaia iar apoi am vazut un curcubeu absolut minunat (chiar dublu). Am campat in fata restaurantului, pe marginea plajei si pentru ca a plouat extrem de tare, ne-am retras cu totii in autorulote destul de devreme. Si in aceasta noapte am dormit la fel de bine, exceptand o ora in care Anastasia a avut chef de joaca in miez de noapte 😀 Se auzea destul de puternic ploaia batand in autorulota, insa pe noi cel putin nu ne-a deranjat. A treia zi de dimineata am stat in Vama, copiii s-au jucat impreuna pana inspre pranz, apoi am pornit spre casa (restul grupului a oprit putin si la Popasul Pescarilor in Olimp pentru pranz, insa noi am profitat de faptul ca au adormit copiii in masina si am mers cat am putut de mult inspre casa).

Drumul spre casa a fost destul de greu, am prins vant puternic (extrem de puternic) din fata, care ne-a incetinit foarte mult. Mergeam oricum incet cu autorulota pe autostrada insa din cauza vantului inaintam foarte greu. Mie mi se pare oricum ca autorulotele se simt foarte ciudatel in mers, scartaie, se aud tot felul de zgomote de la lucrurile de prin dulapuri, insa acum, pe vantul acela, era un haos maxim in interiorul masinii. Am facut cinci ore si jumatate (dintre care 30 de minute pauza pentru masa) din Vama pana in Bucuresti.

Ca aspecte logistice, pentru a conduce o autorulota nu este nevoie de nimic altceva decat de un permis de conducere categoria B (permis normal). Asta in teorie cel putin, pentru ca in practica eu una nu as putea sa conduc niciodata o astfel de masina. Si asta pentru ca este enorma, greu de controlat, greu de manevrat in spatii mai putin largi si se aud tot felul de zgomote la interior (zgomote normale, de la toate lucrurile si mobilierul din autorulota). Cu alte cuvinte, trebuie sa fie un sofer experimentat, care sa poata conduce o masina mai… atipica. Din punctul meu de vedere este nevoie si de un sofer rabdator, care sa constientizeze faptul ca oricat de puternica ar fi autorulota, nu se poate conduce ca o masina mica, ca este mai lenta si ca este nevoie de infinit mai multa atentie si concentrare in trafic (ceea ce poate fi destul de obositor pentru un sofer care nu e obisnuit sa conduca astfel de masini).

Apoi, in cazul calatoriilor cu copiii un aspect extrem de important sunt scaunele de copii. Multe autorulote nu au isofix (sunt insa si unele care au) si este nevoie de scaune care sa se poata prinda in centuri. Pentru copiii mici este grozav cu scoica, pentru cei mai mari de 3-4 ani la fel cu scaunele front facing care se prind in centuri. Problema este in cazul copiilor intre 1-3 ani as zice eu, care in general merg rear facing, in scaune care de regula se prind in isofix. Cel putin in cazul nostru si prima oara (cu Alexei), si a doua oara (cu Anastasia) am avut mici provocari legate de scaunul auto. Acum un an si jumatate am imprumutat un scaun Axkid minikid cu prindere in centuri de la niste prieteni iar acum pentru Anastasia am luat o scoica care se putea prinde in centuri (a fost cam la limita pentru ca nu prea mai avea loc in ea, dar nu am gasit alta solutie din pacate). Totusi, pentru cei care chiar nu au alternativa, cei de la Joy2wander au si scaune auto pentru copii care se prind in centuri pe care le pot oferi (nu le inchiriaza, in masura disponibilitatii, le ofera clientilor care au nevoie pe parcursul vacantei).

Un lucru important pe care noi nu l-am luat in calcul nici prima oara (pentru ca nu stiam) si nici a doua oara (pentru ca am uitat :D) este timpul mare pentru incarcat/descarcat autorulota. Nu pare mare lucru de pus in si scos in autorulota, mai ales cand autorulota inchiriata are mai de toate (bucatarie echipata si diverse accesorii in portbagaj precum masa, scaune, faras, matura etc). Dar… noua cel putin (destul de eficienti cand vine vorba de facut bagaje) ne ia mult sa echipam autorulota cu tot ce avem nevoie. In prima vacanta cu autorulota am preluat masina dupa instructaj si voiam sa plecam in maxim o ora de acasa. Ne-au luat insa peste trei ore sa ne ducem bagajele si tot ce aveam nevoie. De data aceasta, fiind mult mai scurta perioada (doar trei zile) am fost un pic mai rapid, insa tot nu ne-am incadrat in doua ore (dar acum avem doi copii si eram mai lenti :D). Asa ca e un lucru de luat in calcul atunci cand ne facem programul de plecare si intoarcere, pentru ca ia destul de mult timp sa punem toate lucrurile la loc, in sertare si dulapuri, iar apoi sa le scoatem si sa le punem la loc in casa. Varianta cu luat un troler/geanta cu noi si sa o asamblam la destinatie nu a fost fezabila pentru noi, am incercat sa le punem pe toate la loc inainte de a pleca, ca sa ne fie mai usor pe drum. Autorulotei noastre i-au lipsit doar asternuturi si prosoape, insa le-am adus de acasa.

Din ce am observat, cel mai de interes subiect legat de autorulota este legat de costuri. Pentru ca multa lume (inclusiv noi) isi imagineaza ca a merge cu autorulota trebuie sa fie cam la fel de ieftin ca mersul in campinguri, cu cortul. Doar ca nu este tocmai corecta comparatia. O comparatie mai aproape de adevar a fost a unui prieten care ne spunea ca autorulota e ca un iaht pe uscat, cam acelasi confort, mobilier, spatiu. Si cum o excursie cu iahtul e departe de a fi ieftina, de ce ar fi una cu autorulota ieftina? 🙂 Si da, are un punct de vedere valid prietenul nostru. Bun, costul vacantei noastre a fost de 225 euro pentru weekend prelungit (vineri, sambata, duminica). A fost insa un eveniment pentru “incepatori” in care ne-am strans mai multe familii (unii ne cunosteam deja, pe altii i-am cunoscut acolo) si am mers impreuna la mare (weekendul urmator va fi acelasi timp de eveniment, insa la munte). Cei mai multi nu mai fusesera niciodata cu autorulota, deci eram toti (exceptandu-i pe cei de la Joy2wander care ne-au “coordonat” daca putem spune asa) la prima experienta de off-camping cu autorulota. Insa inafara acestor evenimente, pretul de inchiriere al autorulotelor Joy2wander este 100 euro pe zi in extra sezon si 140 euro pe zi inafara sezonului (detalii despre preturi au aici). Daca se alege varianta campingurilor (la 2-3 zile ar cam trebui mers in camping pentru realimentare cu resurse) se adauga si costul campingurilor (din ce am observat preturile variaza foarte mult in functie de utilitatile campingurilor, la cele alese de noi acum un an si jumatate costa cam 100-150 lei pe noapte camparea).

Gatitul, in special pentru bebelusi (au fost doi bebelusi micuti in aceasta excursie, de 9 luni) a fost sa spunem o mica provocare (toti ceilalti copii aveau peste trei ani si au mancat fara probleme cu noi la restaurant sau mancare adusa de acasa) pentru ca dupa cum spuneam nu puteam folosi aparatele de gatit la aburi off camping. De fapt, in ultima vreme Anastasia nici nu prea mai accepta mancare doar aburita, prefera mancare normala, ca a noastra, dar fara sare. Asa ca ce am facut a fost sa gatim si sa pregatim de acasa mancarea pentru ei (pentru doar trei zile a fost ok sa facem lucrul acesta) ca sa nu fie nevoie sa gatim in autorulota. Nu ar fi fost o problema sa o facem, dar am evitat (in principiu ca sa nu miroasa in toata autorulota a mancare :D) si ne-am limitat la a gati doar o omleta sau ceva foarte usor pentru dimineata. Iar daca ar fi fost vreme mai calduroasa (sau macar mai putin ploioasa) am fi facut un gratar a doua zi. Cum ne-a plouat de mama focului in a doua seara, nu a mai fost cazul 🙂

Un ultim lucru as vrea sa mai lamuresc 🙂 Eu cand spun off-camping ma refer strict la a campa inafara campingurilor. In cazul nostru, in acest weekend la mare, am campat in parcari. Nu ma refer la campare in mijlocul naturii unde este specificat foarte clar ca nu este legal sa campam, nici la rezervatii naturale, nici la plaja. Desi din pacate, chiar am vazut si in acest weekend masini campate fix pe plaja, pe nisip. Cei de la Joy2wander chiar au un articol pe blog despre off camping prin care roaga turistii sa aiba grija unde campeaza si mai presus de orice, sa protejeze natura.

Concluzia acestei scurte vacante este ca asa ar fi trebuit sa incepem aventura cu autorulota, nu cum am procedat noi initial. Suna extrem de interesant sa pleci cu “casa pe roti”, sa ai tot ce iti trebuie in masina, sa opresti unde iti place, sa fii flexibil si sa ajungi oriunde iti doreste inima, insa vacantele cu autorulota nu sunt chiar pentru oricine. Si recunoastem ca fix asta am zis si noi dupa prima vacanta cu autorulota. Ne-a placut dar… parca nu era pentru noi. Dar asta pentru ca ne-au coplesit toate lucrurile administrative pe care trebuia sa le facem pentru prima oara (si multe dintre ele nu le faceam bine) si ne-a epuizat programul si itinerariul prea incarcat. Acum insa, cu evenimentul celor de la Joy2wander am vazut si alta varianta de calatorie cu autorulota si ne-a placut absolut enorm! Mai multa lume, mai multi copii, mai multa organizare, mai multi oameni mult mai experimentati si mai aventurosi ca noi, mai multa distractie si… off camping 🙂 Pentru cei care nu sunt obisnuiti cu acest mod de a calatori si in special pentru cei care merg pentru prima sau a doua oara cu autorulota un astfel de eveniment poate fi testul cel mai bun pentru a testa daca o vacanta cu autorulota este la fel de placuta si interesanta precum pare. Pentru ca intr-adevar, in spatele trezirilor cu rasarit superb vazut din mijlocul patului de autorulota sunt multe lucruri mai putin confortabile pe care trebuie sa le avem in vedere. Si daca facem toate aceste lucruri si in continuare vacanta pare vacanta… e clar, suntem oameni de autorulota 🙂