Scriu articolul acesta chiar din vacanta, ca sa profit de entuziasmul de moment si ca sa nu incarc prea mult cu informatii prea documentate, prea de recenzie “calatoreasca”. Pentru ca pana la urma cate ar mai fi de zis despre Grecia si despre o insula atat de cunoscuta deja romanilor? Simtim ca abia ce descoperim si noi roata acum cu aceasta excursie in Lefkada, dar spre surprinderea mea, nu ne pare deloc rau ca am prins trenul acesta tarziu cu Grecia. Ba dimpotriva, ne pare momentul perfect pentru a incepe sa o exploram, acum ca avem doi copii mici si avem nevoie de destinatii mai apropiate, mai confortabile sau mai accesibile financiar. Asa ca iata-ne, in prima excursie pe o insula greceasca impreuna (eu am mai fost in trecut in Halkidiki, Zakynthos si Creta, pentru Andrei insa e prima vacanta in Grecia insulara). Cu asteptari destul de mari, pentru ca ni s-a spus in repetate randuri ca Lefkada este absolut minunata si ca a fost o alegere foarte buna sa venim aici in prima vacanta. Ca sa ne impresioneze si ca sa ne deschida apetitul pentru vacante ulterioare in Grecia insulara. Si adevarul e ca ne surprinde din zi in zi cu cate locuri frumoase sunt pe insula si cate sunt de explorat. Sunt convinsa ca in plin sezon este poate o atmosfera mai vibranta, mai de vacanta “de manual”, cu soare, agitatie, muzica, aglomeratie, taverne deschise, galagie si plaje pline, insa nu regretam catusi de putin ca am ales sa venim aici in afara sezonului (sau foarte putin inainte de deschiderea sezonului). Da, este mai liniste, mai frig si poate ca sunt mai putine activitati disponibile, daaaar avem ocazia sa vedem parti din insula fara stresul aglomeratiei sau al caldurii. O insula doar pentru noi si alti cativa turisti cu preferinte similare 🙂

Si in final, vremea la final de aprilie si inceput de mai a fost infinit mai buna decat am sperat. Temperaturile nu au fost foarte ridicate, maxim 21 de grade, insa in zilele insorite era extrem de cald, ca in plina vara. E drept ca imediat cum intra soarele in nori se simtea mai racoare, dar tot era suficient de cald cat sa putem face plaja. Au fost insa si zile mai reci, cu ploaie si vant puternic (si temperaturi de 15 grade, care insa se simteau mai putin din cauza vantului). Iar serile erau negresit destul de racoroase. Probabil ca mai inspre mijlocul lui mai devine vremea mai buna si poate apa marii mai calda, insa noua ni s-a parut minunata si acum (exceptand faptul ca nu prea puteam intra in apa sau piscina). Oricum amandoi suntem destul de rai de caldura, deci pentru noi vremea de aprilie-mai a fost perfecta.

Am ales Lefkada nu doar datorita recomandarilor multe pe care le-am primit pentru a merge aici, ci si pentru ca este o insula foarte aproape de continent, conectata prin pod de Grecia continentala. Deci fara feribot, fara zapaceala, se merge direct, fara nicio alta logistica. Recunoastem insa ca daca ar mai fi fost zborurile catre Preveza (pe insula Lefkada nu exista aeroport), am fi ales fara dubii ca eu si copiii sa venim direct cu avionul, iar Andrei (care isi dorea sa faca drumul acesta cu masina electrica), cu masina. Nemaiavand aceasta optiune cu avionul, am venit toti patru cu masina, pe un drum de aproximativ 13 ore, pe care noi l-am parcurs in 17 ore, cu toate opririle pentru pauzele copiilor si incarcarile masinii. Am povestit mai multe despre drumul cu masina electrica in articolul acesta, insa concluzia mea ar fi ca a fost rezonabil. Si cu incarcarile, si cu durata lunga a drumului, a fost totul destul de gestionabil (chiar daca foarte obositor, cu atatea ore pe drum). Dar am avut doua premize foarte favorabile noua: copiii au crescut iar drumurile au devenit mai usurele, iar Andrei a fost extrem de bine pregatit pentru acest drum “electric”, s-a documentat foarte mult, stia exact unde sa incarcam si a pregatit si variante de rezerva in cazul in care statiile de incarcare stabilite pe traseu nu functionau. Ar fi fost o optiune foarte buna sa impartim drumul in doua si sa dormim o noapte pe drum, doar ca ar fi insemnat sa irosim patru zile pe drum (din cele 11 zile cat am avut la dispozitie pentru vacanta aceasta). Asa ca am preferat sa facem un heirup (desi stiam ca va fi greu), ca sa avem cat mai mult timp la destinatie, sa ne bucuram de mai multe zile de vacanta.

Am stat cazati la Dama Olga Luxury Villas, un complex de patru vile frumoase (doua mici si doua mari) la 12 minute de condus de centrul capitalei Lefkadei. Am ales zona aceasta (nord est) pentru ca ni s-a parut cea mai avantajoasa pentru noi. Nu voiam sa fim in capitala Lefkada Town, dar nici in satele faimoase (Agios Nikitas sau Vassiliki). Preferam sa fim undeva intre si sa putem ajunge relativ usor in orice punct al insulei. Oricum, nu e o insula foarte mare, inconjurul ei se poate face in doua ore de condus. Si a contat destul de mult pentru noi sa alegem o cazare care ne-ar putea pune la dispozitie o priza exterioara, pentru incarcarea masinii. Am avut optiuni destul de multe de cazari frumoase (am cautat pe Airbnb si Booking, dar am rezervat apoi direct pe site-ul cazarii), Lefkada chiar sta foarte bine la capitolul acesta. Am gasit o multime de cazari spectaculoase in bugetul nostru (aproximativ 100 euro pe noapte de familie, deci o casa/apartament de aproximativ 200 euro pe noapte). Probabil ca in plin sezon preturile sunt mai putin accesibile (cazarea noastra costa de trei ori mai mult in august), dar acum, chiar la inceput de mai, erau multe optiuni grozave la preturi foarte bune. Ne-a placut enorm cazarea, a fost mult peste asteptarile noastre, cu singurul inconvenient ca nu am putut sa profitam de piscina prea mult (era rece bocna apa).

Ziua 1

Primele zile in Lefkada am prins o vreme extrem de buna. Nu foarte cald, maxim 21 de grade, dar insorit, ceea ce facea sa para muuult mai cald decat era in realitate. Vreme de plaja, fara doar si poate. Asa ca am profitat un pic sa ajungem pe cat mai multe plaje de pe insula. In prima jumatate de zi am mers catre satul pescaresc Agios Nikitas, o minunatie de sat cum doar puteam visa ca vom gasi in Grecia, foarte aproape de capitala Lefkada Town. Daca m-ar fi intrebat cineva care e imaginea ideala pe care o am despre Grecia (formata din tot ce am mai vazut pe internet) as fi definit satul acesta. Un sat mic, mic tare, cu stradute inguste, minuscule, cu rufe puse la uscat, flori la intrarile caselor, terase cu scaune colorate, fete de masa alb-albastre, in carouri, arhitectura tipic greceasca, case vopsite in alb si nuante superbeeee de albastru, o plaja micuta, intima si cateva restaurante. Un sat traditional extrem de frumos. As vrea sa zic ca mi-a placut enorm faptul ca e atat de intim, de linistit, de ascuns si de… de localnici, insa imi dau seama ca am impresia aceasta despre Agios Nikitas doar pentru ca l-am vazut in afara sezonului. Stiu din tot ce am citit ca este o destinatie extrem, extrem de populara, aglomerata si foarte turistica pe timpul verii. De fapt, cred ca asta e cel mai bun si mai frumos lucru in a vedea locuri extrem de cunoscute turistilor atunci cand nu e inca sezon de vara. Le vezi cu alti ochi, cu alta atmosfera, pare complet alt loc fata de atunci cand e ticsit de lume. Ni s-a parut foarte frumoasa si plaja, chiar daca era plina de pietricele (destul de greu de mers pe ele). Insa privelistea era foarte frumoasa, un golf mic cu o apa de un turcoaz fantastic, cateva barci de pescari si foarte putini oameni pe plaja. Cred ca daca am fi venit un pic mai tarziu am fi prins mai multe locuri/restaurante deschise in Agios Nikitas si poate ca ar fi fost putin mai placuta atmosfera vibranta care presupunem ca poate fi aici, insa nu ne-a suparat deloc sa il vedem asa, pustiit 🙂 Ba dimpotriva, a parut mai fermecator asa.

Inspre pranz ne-am mutat pe plaja Khatisma, o plaja intinsa, cu facilitati, care ne-a fost perfecta pentru o jumatate de zi de relaxare. Este o plaja mai… fancy 🙂 Cu sezlonguri, umbrele, beach bar-uri (si acestea foarte fancy, cu piscine, restaurante, tot felul de facilitati). Noi am stat in dreptul beach bar-ului Copla, singurul deschis cand am mers noi. Si aici am prins cu siguranta o atmosfera complet diferita fata de ce este in sezon, mult mai linistita, mult mai romantica as spune. Parcarea era plina de autorulote si campere (parcare care in sezon se plateste, acum nu a fost nici vorba de plata), plaja era aproape goala, nu era ticsita de sezlonguri sau de oameni, preturile erau foarte rezonabile (10 euro pentru setul de doua sezlonguri si o umbrela, spre deosebire de 20-25 euro in sezon), la mancare la fel. Nu ne-am putut bucura nici de apa marii, nici de piscina beach bar-ului (la care aveam acces pentru ca inchiriasem sezlongurile de pe plaja), pentru ca erau extreeeem de reci, dar a fost foarte placut sa ne relaxam stand pe plaja. Spre dupa amiaza ne-a prins ploaia, s-a racit foarte tare vremea din cauza norilor, insa am ramas la restaurantul beach bar-ului.

Treaba cu vremea schimbatoare si putin imprevizibila nu a fost chiar atat de rea pentru ca niciunuia dintre noi nu ne place caldura uscata ale verilor europene. Da, dimineata si seara era destul de racoare, insa in mijlocul zilei era foarte cald. Mixul acesta ni s-a parut perfect, chiar daca asta insemna ca pe parcursul zilei sa avem in portbagaj mai multe randuri de haine, si pentru noi, si pentru copii. Insa era placut sa nu fie in permanenta cald, sa se racoreasca un pic cand intra soarele in nori, sa mai ploua, sa se lumineze apoi iar. In orice caz, pentru perioada aceasta a anului, chiar nu speram sa prindem temperaturi atat de ridicate. Ne imaginam ca va fi destul de rece si ca toate explorarile noastre vor fi mai mult plimbari pe la plaje, nicidecum ca vom face realmente plaja in aprilie/mai.

Si pentru ca aceasta fusese prima zi in Lefkada, nu am apucat sa ne dezmeticim si sa mergem intr-un loc mai atent ales sa mancam cina. Aveam o lista destul de mare de restaurante interesante pe care sa le incercam, printre care taverna Oasis, taverna Drymonaki (inchisa pe perioada in care am fost noi), Taverna Eleni din satul de munte Karya, Taverna T’Agnantio din Agios Nikitas, taverna T’Aloni cu priveliste frumoasa, taverna Lefkatas din apropierea plajei Gialos, taverna Greco Levante, restaurantul Pondi sau taverna Vagelaras din satul Vassiliki, taverna 12 Gods din satul Sivota, restaurantul Kyma din Lefkada, barul Amente (mai mult pentru adulti) sau Fly Me Sun & Stars Bar (care era inchis in perioada noastra). Aveam asadar o lista de locuri in care sa mergem sa mancam, foarte cuprinzatoare de altfel, insa eram atat de obositi incat am preferat sa comandam de la restaurantul pe care ni l-au sugerat cei de la cazare. Si anume Daltons, cu mancare greceasca (predominant carne). Oricum eu sunt de parere ca este destul de greu sa dai gres cu mancarea in Grecia (sau poate ca avem noi standarde mai putin inalte?!). Dar ce poate fi fundamental gresit la un souvlaki, la un tzatziki delicios, la o crema de branza picanta (tirokafteri) pe pita proaspata, la o placinta cu spanac (spanakopita), la un gyros sau la o salata greceasca? Sunt savuroase by definition, deci dupa parerea noastra, oriunde am fi mancat, avea sa fie bun si delicios.