Recunosc ca imi este foarte greu sa tin un jurnal de recunostinta. Nu ca nu as fi recunoscatoare pentru foarte multe lucruri zilnice care mi se intampla, doar ca ori de cate ori am incercat sa fac acest exercitiu, am simtit ca dupa numai cateva zile, devenea totul prea mecanic. In loc sa imi fie mai usor sa numesc/verbalizez motivele pentru care sunt recunoscatoare, repetam robotic cam aceleasi lucruri pe care le spuneam in fiecare zi. Pentru mine, devenea un exercitiu care nu mai aducea valoare. Asa ca atunci cand am inceput sa citesc ultima carte a Briannei Wiest, am intalnit oarecum acelasi tip de intrebari insa intoarse pe toate partile cat sa ma faca sa ma gandesc mai profund la raspunsuri. Oricat de mult as fi vrut sa trec rapid prin intrebari si sa continui lectura, nu prea aveam cum. Trebuia sa ma intorc, sa ma gandesc si sa notez. Chiar daca asta imi incetinea lectura, trebuia sa o fac pentru ca simteam ca sunt intrebari care ma scot din zona de confort si ma fac sa pun lucrurile intr-o alta perspectiva. Intrebari care te fac sa crezi ca esti in fata unui fel de psiholog mai… insistent 🙂
Vindecarea incepe cand esti pregatit este ultima carte scrisa de Brianna Wiest, autoarea cartilor “Tu esti muntele” si “101 eseuri care iti vor schimba modul de a gandi”. Carte in care vorbeste despre vindecare emotionala, despre descoperirea si acceptarea persoanei noastre, cu toate imperfectiunile si emotiile care vin la pachet. Odata asimilate, recunoscute si acceptate, toate acestea duc catre vindecare. Nu este nevoie sa existe raspunsuri “ca la carte”, evolutii exemplare sau termene limita pentru vindecare. Scopul vindecarii este sa ajungem in echilibru si impacare, iar cartea ne ghideaza catre cum am putea incepe sa facem lucrul acesta. E un mic “manual” de vindecare, cu multe sfaturi practice si multe indemnuri de a raspunde unor intrebari aparent banale (spre cliseice), pe care in mod normal, eu una… le-as ignora. Nu as intra in jocul acesta. L-as considera poate prea… idealist.
Sunt multe intrebari mentionate in carte (si inca o parcurg, nu am terminat-o), insa cateva dintre ele mi-au atras atentia, le-am notat si vreau sa le raspund. In SCRIS. Pentru ca scrisul este cea mai buna terapie pentru mine. Nu vorbitul, nu plansul, nu ventilatul. Scrisul ma ajuta si m-a ajutat intotdeauna sa imi clarific gandurile si emotiile.
Mi-am impus sa raspund pragmatic si concis acestor intrebari. Chiar daca sunt genul de intrebari la care as putea scrie cate un articol pentru fiecare in parte. Dar vreau raspunsuri clare. Raspunsuri palpabile. Vreau ca latura pragmatica din mine sa raspunda, nu cea emotionala si visatoare (care e mult, mult mai dominanta in cazul meu). Si din an in an voi relua aceste intrebari. Pentru ca cel mai probabil, raspunsurile imi vor fi diferite. Asa voi realiza progresul meu peste un an (sau mai multi daca ma voi tine de acest exercitiu). Anul acesta mi-a fost foarte greu sa gasesc raspunsuri si in multe dintre ele, voi gasi ambiguitati. Pentru ca nu sunt obisnuita sa fac astfel de exercitii, ma stingheresc.


Ce-ar face astăzi cea mai bună versiune a mea?
S-ar trezi devreme.
Si-ar face o lista de lucruri de facut si ar prioritiza primele (si singurele) trei lucruri de pe lista.
Ar face sport.
Ar manca nutritiv.
Ar petrece timp cu familia.
Ar invata.
S-AR APRECIA.
Ar aprecia tot ce a construit.
Ar prioritiza timpul petrecut cu cei dragi.
Ar renunta la prieteniile toxice.
Ar renunta la comparatii.
Nu ar judeca.
Ar fi toleranta, buna si blanda.
Ar fi hotarata.
Care este cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmpla astăzi?
Nu stiu.
Nu am idee ce as considera mai bun acum.
Ma simt fericita.
Si stiu ca nu imi lipseste nimic.
Imi e de ajuns o dupa amiaza linistitoare cu ai mei.
Nu am nevoie de nimic mai “bun”.
Ce pot face astăzi mai bine decât ieri?
Pot sa ma enervez mai putin.
Pot sa judec mai putin.
Pot sa ma blamez mai putin.
Pot sa renunt un pic la standarde nerealiste.
Pot sa nu mai mananc dulce dupa masa.
Pot sa nu mai stau pana tarziu pe telefon.
Pot sa nu ma mai consum pentru lucrurile pe care nu le pot controla.
Pot sa nu ma mai descurajez asa usor.
Ce pas mic pot face astăzi pentru a rezolva o problemă mare?
E cea mai dificila intrebare din tot acest set.
De cateva ore incerc sa identific ce ar fi o “problema mare”.
Nu reusesc sa imi dau seama, dar cred ca problemele actuale sunt “probleme mici”.
Vreau (si sper) sa am cat mai multa vreme doar “probleme mici”.
Ce trebuie să fac astăzi?
Sa lucrez.
Sa rezolv treburi administrative in casa.
Sa stau cu copiii si cu Andrei.
Ce fac astăzi pentru cea mai importantă persoană din viața mea?
Il ascult.
Ce lucru nou pot încerca să fac astăzi?
Sa gatesc ceva ce consider imposibil de gatit pentru mine.
Îmi voi aminti această zi peste un an?
Cel mai probabil… nu? sau foarte vag?
Mi-e greu sa am amintiri organizate.
Nu retin ce s-a intamplat in ziua x, mi-e greu de multe ori sa constientizez ce am facut ieri.
Retin amintiri, dar fara incadrare exacta in timp.
Asa ca cel mai probabil nu imi voi aminti exact ce am facut pe 31 octombrie 2023.
Cel mult voi realiza ca este ziua in care am inceput acest exercitiu si ziua in care m-am pregatit pentru Halloween-ul copiilor 🙂
Ce-aș putea face ca să am o zi memorabilă?
Nu stiu.
Gandul acesta imi provoaca anxietate.
Nu vreau sa etichetez o zi ca fiind “memorabila”.
Orice zi isi are scopul, fie ea memorabila sau nu.
Recitesc ce am scris. Completez unde e cazul. Sterg unde am exagerat. Ma gandesc acolo unde parca nu am dezvoltat destul. Cu toate acestea, nu pot gasi raspunsuri mai bune decat acestea, din forma finala. Ce inteleg eu din tot acest exercitiu e ca… ma simt deja vindecata. Sunt lucruri la care am de lucrat, fireste. Sunt zone unde pot face mai mult, desigur. Dar daca privesc din avion, imi par un om fericit. Raspunsurile mele, ambigue pe ici pe colo, imi inspira fericire si mai presus de orice, liniste. Iar cartea Briannei Wiest consolideaza niste lucruri la care deja lucram. Sau pe care deja le stiam. Poate ca nu le aplic intru totul, insa imi sunt familiare. Sunt pe “to do list“.
*cartea “Vindecarea incepe cand esti pregatit” se gaseste atat aici, pe site-ul nemira.ro, in format fizic, cat si pe audiotribe, in format audio.
