Pentru prima dupa mult timp, am simtit fluturi in stomac atunci cand am luat biletele catre Panama. Ultimii ani au fost pentru calatorii mai “pasnice”, mai in zona noastra de confort, si chiar daca de fiecare data ne-a placut enorm, oriunde am mers, fluturii au fost putini. Sau nu au fost deloc. Pentru ca totul era previzibil, similar, accesibil. Nu am mai simtit de mult entuziasmul acela pe care il traiesti atunci cand descoperi un loc nou, despre care nu stii absolut nimic. Sa iti fie complet straina o tara si sa o iei usor, usor la descoperit. Sa nu stii de unde sa pornesti cu toata documentarea. Sa ai douazeci de tab-uri deschise in browser si sa nu stii cum sa parcurgi mai repede fiecare articol. Sa iti cumperi GHID, da ghid de calatorie, fizic, pe hartie, si sa il cari mereu cu tine, la birou, in geanta de laptop (realitatea finala a fost ca nu am gasit niciun ghid fizic despre Panama pe stoc, am cumparat insa o varianta de ebook a acestui ghid de la Lonely Planet). Sa iti faci un album pe Pinterest cu toate pozele idilice pe care le-ai gasit. Sa te minunezi la fiecare loc nou descoperit. Sa faci liste peste liste si sa notezi tot ce afli, tot ce descoperi, tot ce auzi sau ti se recomanda. Aaaah, cata vreme a trecut de cand nu am mai trait toate acestea 🙂 De cat timp nu m-am mai bucurat de o destinatie, de cata vreme nu am mai asteptat cu sufletul la gura sa mergem undeva. Si-asta against all odds: un zbor de 14 ore cu doi copii mici (in realitate… cinci copii mici, pentru ca suntem trei familii), un fus orar cu 8 ore in urma (dar suntem gata sa induram si mama jet lag-ului pentru aceasta vacanta) si un… sub-continent sa ii spunem, pe care nu l-am explorat niciodata pana acum. America Centrala, abia te asteptam!
Si pentru ca imi doresc din suflet ca tot entuziasmul acesta sa ramana consemnat, voi documenta pregatirile pentru aceasta vacanta pe masura ce le vom face. Este primul articol pe care il scriu in acest fel, insa imi pare ca avem atat de multe de aflat, de facut si de citit, incat vreau sa le iau pe rand, sa le notez si sa nu uit niciun detaliu. Voi povesti progresul nostru de luna de luna, tot ce aflam, tot ce hotaram, tot ce ce ne impresioneaza, tot ce ne incurca, tot ce rezolvam, rezervam, anulam. Un jurnal de pre-calatorie.
Mai 2023
Pe 9 mai ne-a sunat notificarea pe Whatsapp. “Ola amigos. Vrem sa mergem in Panama, 2-16 februarie. Join if wanted. Maine luam biletele”. Panama. Panama… Panama?!?!?! Pentru un moment chiar am avut o ratacire de… “unde mai exact e Panama?!”. Cred ca niciodata, absolut niciodata nu ne-am gandit la America Centrala continentala (in schimb la cea insulara da :D). Pentru noi, probabil ca pentru multi altii, Americile sunt doar doua: de Nord si de Sud. Partea centrala a Americilor parca nu a fost niciodata de interes. Insa acum… vazand hotararea prietenilor nostri, ne-am activat. Prima cautare pe Google: “cat e de sigura Panama”. A doua: “cat e de sigur de mers cu copii in Panama”. A treia: “ce e de facut in Panama”. Am inchis laptopul in tandem si-am zis DA. “Mergem!”. Nu o fi cea mai populara destinatie pentru europeni, insa de ce nu? Aveam nevoie de o destinatie care sa ne scoata din zona de confort. Si in plus, oferta de pe flynous.com era enervant, dar enervant de tentanta (asta desi am promis ca ne vom abtine sa mai cumparam bilete de avion in mod impulsiv). Dar cum sa refuzi un zbor de 365 euro din Bucuresti pana in Panama (cu doua bagaje de cala incluse), cum?!
Pe 10 mai am luat biletele cu totii. Doua familii cu cate doi copii. Entuziasmati peste masura, am comandat prima carte despre Panama copiilor, “Ce frumos e in Panama”. Am inceput sa cautam informatii despre sistemul medical din Panama si sa ne uitam rapid de cazari in Panama City. Pareau multe variante si oarecum accesibile. Am inceput sa citim articole si recenzii si am notat rapid in notitele telefonului sa verificam pe net mai multe despre Bocas del Toro si San Blas. Ne gandeam daca ar fi o optiune buna sa luam in calcul si Costa Rica pentru cele doua saptamani de vacanta.
Pe 12 mai ni s-au mai alaturat doi prieteni cu baietelul lor. Am facut un grup de Whatsapp cu totii si am inceput sa postam link-uri de Youtube, cazari idilice si infiorator de scumpe, recenzii si mesaje primite de la persoane care au mai fost in Panama. Am verificat variantele de cazare in Bocas del Toro pe booking.com, in speranta ca am putea gasi o casa mare sau un bungalow in care sa avem loc cu totii. Pentru ca imi pareau optiunile limitate, am cautat mai multe despre Bocas del Toro. Si am aflat (si notat!) ca Bocas del Toro nu este insula idilica pe care o aveam in minte, ci o intreaga provincie in nord vestul tarii, renumita pentru arhipelagul de insule din aceasta zona. Arhipelag de noua insule, dintre care trei sunt cele mai mari, mai renumite si mai apreciate: Isla Colon, insula principala. Isla Bastimentos (una dintre cele mai mari insule din Panama). Si Isla Carenero, o insula mai mica. (link cu informatii aici).
Am inceput sa cautam cazari in Isla Colon (48 de proprietati pe booking) si in Isla Bastimentos (2 proprietati pe booking). Ni se pareau prea putine, dubios de putine pentru una dintre cele mai renumite zone din Panama. Apoi am inceput sa cautam ce se intampla in februarie in Panama. 10 februarie 2024. Carnaval in Panama. Poate si din acest motiv nu erau foarte multe cazari. Am extins cautarile si pe Airbnb si am gasit o prima varianta de cazare in care am fi putut sa stam cu totii in Isla Colon (link aici – oh, the irony, prima cazare gasita complet intamplator a fost si cea finala, in care am stat). Am propus sa facem un document pe Drive, pe care sa il putem actualiza cu totii pe masura ce mai descopeream locuri, cazari sau orice alte informatii despre Panama.
Am cautat o lista cu cele mai frumoase insule din Panama, pe care am planuit sa o studiem pe parcursul saptamanilor urmatoare (link aici).
Pe 15 mai am inceput sa discutam mai multe despre itinerariul pe care aveam sa il urmam.
In linii mari, am renuntat complet la ideea de a include in itinerariu si Costa Rica (doua saptamani nu sunt suficiente) si am trecut pe lista trei locatii (poate patru) principale, pe care aveam sa ne axam lunile urmatoare (sa citim despre ele, sa cautam cazari si cat mai multe informatii): Panama City, o insula din Bocas del Toro, poate o insula din arhipelagul San Blas si poate Boquette. San Blas ne pare tuturor o experienta cam greu de realizat cu copiii, insa insulele… doamne, insulele sunt un vis. Ne-am dori cu totii sa ajungem, sa stam cazati macar o noapte, doar ca in acest moment al documentarii inca nu ne dadeam seama daca este fezabil cu atat de multi copii mici (cinci copii , doi de doi ani, unul de patru, doi de cinci).
Spre finalul lunii mai am inceput sa caut articole scrise despre calatoriile cu copii in Panama. Mi-am dat seama ca mai bine incep asa documentarea, si nu urmarind video-uri si bloguri postate de cupluri 🙂
Iunie 2023
Luna iulie a fost o luna atat de plina pentru noi (de altfel pentru intreg grupul), incat nu am reusit sa avansam aproape deloc cu documentarea. Stiam ca trebuie sa ne ocupam de itinerariu si apoi de cazari, insa am fost atat de prinsi cu diverse alte lucruri incat tot avantul lunii mai (prima luna de cand am cumparat biletele) s-a… scurs complet :)) Ne mai trimiteam periodic cate vreun link interesant pe grupul de Whatsapp, mai lasam cate un mesaj de “to do” sa verificam o anumita zona a tarii despre care fie mai auzeam accidental, fie citeam rapid cateva informatii dar fara sa avem timp sa aprofundam, insa cam asta a fost tot.
Am inceput sa ascult podcasturi pe Spotify despre Panama, in speranta ca as putea asimila mai usor informatii asa (decat citind articole pe internet). Tot ce mi se parea interesant. Am facut un playlist cu ce mi s-a parut relevant si am incercat sa ascult periodic cate unul. Asa am aflat informatii despre tara, despre unele dintre orase, cateva tips and tricks generale pentru turisti. Am inteles din aceste podcasturi ca ideal ar fi sa avem masina de inchiriat, daca planuim sa vizitam mai multe zone din Panama, dar daca am alege sa stam in Panama City doar, sa ne descurcam cu Uber. Niciodata taxi, pare-se ca sunt foarte blamate taxiurile. Nici macar ca transfer de la si catre aeroport. Lucru pe care sa l-am notat, ca sa il avem in vedere pentru drumurile si transferurile noastre. Chiar daca inca nu apucasem sa ne documentam deloc despre acest subiect, ne inchipuiam ca varianta optima ar fi cea de a inchiria fiecare o masina pentru a ne putea deplasa usor. Dar in acest moment al documentarii inca nu ne era clar nici cat de mari erau distantele intre locurile schitate de noi pe traseu, nici cat de sigure. Urma sa ne interesam mai mult despre cum aveam sa ne deplasam.
Am aflat ca cel mai bun sezon de vizitat Panama este decembrie-aprilie, in sezonul uscat, si nu aprilie-decembrie, cand este sezonul ploios si ploua foarte mult (padure tropicala, bineinteles ca ploua des :D). Tot din scurtele si rapidele cautari pe internet am notat rapid sa cautam si poate sa si vedem o plantatie de cafea din Panama. Pana la urma, nu degeaba au ei una dintre cele mai bune si gustoase cafele din lume!
Inspirati de niste postari in social media, am notat sa continuam documentarea despre zona Cayo Zapatilla din Bocas del Toro si Isla Mogo Mogo din Insulele Las Perlas (Pearl Island).
Tot cu ocazia aceasta am hotarat cu intregul grup sa nu mai spunem capitalei “Panama City” si sa nu mai cautam cazari sau activitati in “Panama City”. Ne-am saturaaaaaaat de cate ori ne-am entuziasmat de cate ceva gasit iar apoi observam ca de fapt era vorba de “Panama City”-ul din Florida. Mda. Numai si numai “Ciudad de Panama” de acum inainte!
Iulie 2023
Tot citind articole despre Panama si discutand cu persoane care au mai fost in Panama inaintea noastra, a inceput sa ni se para imposibil sa mergem in San Blas. Si scriu sta cu tot regretul posibil, pentru ca intr-adevar, insulele acestea par sa fie o adevarata comoara. Conditiile de calatorie pana pe insule par sa fie inca foarte rele: un drum de cateva ore cu masina 4×4 (insa un drum extrem de accidentat si violent, deloc fezabil cu copii mici, apoi calatoria cu barca pana pe insule (la fel, foarte greoaie pentru copii). Initial eram cu totii destul de dezamagiti, ne gandeam ca este doar un tourist trap pentru turistii nord americani, costisitor si cu conditii cat mai primitive, insa ulterior am inteles ca de fapt in asta consta frumusetea insulelor. Faptul ca este atat, dar atat de greu de ajuns acolo descurajeaza pe multi oameni (inclusiv pe noi). Astfel ca raman asa, pustii, nemodernizate, fara constructii confortabile, fara sezlonguri, piscine si beach bar-uri. Pana la urma, poate chiar ar fi indicat sa ramana la fel, sa coste la fel de mult tururile pentru turisti si sa fie la fel de inconfortabile calatoriile, tocmai ca zona aceasta sa ramana asa cum este acum. Salbatica si numai buna de pus pe fundalul la Windows. Am lasat insa o mica portita deschisa (nu a fost un NU categoric), urmand ca la fata locului, cand vom fi in Ciudad de Panama, sa mai vedem si sa mai reanalizam optiunile.
Optiunea cea mai confortabila ar fi fost probabil un catamaran pentru toti, insa lasand la o parte costurile foarte mari, aveam doua mari probleme cu catamaranul. Prima: noi, toate cele trei mamici, am fi fost cumplit de stresate cu cinci copii mici pe catamaran, care mai de care mai jucaus si mai nastrusnic. Si doi, copiii sub trei ani nu au voie in astfel de tururi (iar noi ii aveam pe Anastasia si Mircea care abia implinisera doi ani si jumatate). Oricum, genul acesta de excursii cu catamaranul in insulele San Blas sunt destul de costisitoare, la acel moment nici nu ne dadeam seama daca ar fi in bugetul nostru (doar de dragul documentarii am cautat niste variante, doar ca sa imi iasa complet din minte ideea de San Blas :D). Una dintre optiuni costa 570 dolari pentru un adult, trei zile. Impreuna cu cei doi copii (daca ar fi sa fie mai mare Anastasia), ar fi ajuns la aproape 2800 dolari experienta. Aaaaah, din pacate am putut spune din start, fara alte cautari, ca era mult peste buget.
Totusi, sunt oameni care merg cu copiii in San Blas. Da, poate putin mai mari ca ai nostri, dar au mers. Au documentat foarte frumos si complet cum le-a fost experienta aici.
Dar am inceput sa cautam alternative, sa nu ramanem cu regretul ca nu putem vedea cele mai frumoase insule din Panama. Pe langa Ciudad de Panama am vrea sa stam destul de mult si la plaja. Prima optiune era arhipelagul Bocas del Toro, pentru care insa trebuia sa cautam variante de ajuns. Fie avion (preferabil avion, o ora si un pic), fie masina/autobuz (un drum lung de zece ore de condus). Totusi, fiind atat de aproape marea / oceanul, si pe o parte si pe alta, am fi vrut si o locatie mai aproape de Ciudad de Panama, ca sa ne fie un pic mai usoara acomodarea in primele zile. Inca nu stabilisem care avea sa fie traseul dar ne-am gandit ca statul la plaja, pana ne revenim cu fusul orar, ar fi o optiune mai buna. Iar in apropiere de Ciudad de Panama aveam doua optiuni (aveam mai multe, bineinteles, dar pe acestea le-am luat noi in calcul):
1. Insula Taboga (chiar foarte aproape)
2. Insulele Pearl (cu insula Isla del Rey cea mai cunoscuta si mai recomandata)
Catre ambele variante puteam ajunge cu feribotul din Ciudad de Panama. Insula Taboga e o insulita mica, dar foarte aproape de Ciudad de Panama, se ajunge cu feribotul in 30 de minute doar. Ne-am uitat un pic pe videoul acesta (), ca sa ne facem o idee despre Isla Taboga si am cautat rapid o varianta de cazare Airbnb pentru toti. Am gasit varianta aceasta care parea sa fie potrivita pentru toate familiile.
Insulele Pearl sunt un arhipelag de mai multe insulite (din ce am vazut cele mai populare sunt Isla Contadora, Isla del Rey si Isla Saboga). Catre oricare dintre ele se poate ajunge cu feribotul, dureaza insa un pic mai mult (sunt putin mai depare fata de Isla Taboga). Dar nu extrem de mult. O ora si 20 de minute, o ora si jumatate, maxim doua ore, depinzand de insula aleasa. Exista insa si zboruri catre insula Contadora (dueaza doar 15 minute – poate ca ar fi fun de vazut ce optiuni de zboruri avem, poate sunt avioane mici cum erau in Seychelles). Programul pentru feribot l-am gasit aici.
Foarte pe scurt, Insulele Pearl erau acum ceva ani “insulele de bogati” ale tarii 🙂 Cea mai mare insula este Isla del Rey dar cea mai populara printre turisti este Isla Contadora (si Saboga). Din tot ce am citit pana in acel moment, insula Contadora ar fi fost cea mai buna optiune. Am verificat optiunile de cazare si am gasit doua variante destul de potrivite grupului. Una mai de rasfat, direct pe plaja, la un buget de 200 euro de familie pe noapte (Mar y Oro se numeste) si una foarte aproape de plaja, la 150 de metri de plaja, la jumatate de pret (Hibiscus House se numeste). Am preferat varianta de rasfat 🙂
Am reusit sa ne facem IN SFARSIIIIIIIIIIIIT Google Drive-ul si sa notam acolo toate informatiile gasite. Propuneri de cazari, de locatii, de articole interesante, toate adunate la un loc fara sa spamam grupul de Whatsapp cu prea multe link-uri. Am realizat si ca ar fi indicat sa facem o intrunire (de adulti!) si sa vorbim, sa notam, sa analizam cu laptopurile in fata, sa vedem ce optiuni avem si sa actualizam documentul de pe GoogleDrive pe care l-am creat impreuna. Insa din pacate acesta era un plan cam prea idealist 🙂 Oriunde ne-am fi intalnit, trebuia sa fim cu ochii si pe copii si nu am fi reusit sa ne concentram prea mult. Asa ca am hotarat sa ne organizam in asa fel incat sa reusim sa ne vedem cu totii intr-o pauza de masa (sau mai multe pauze de masa, pe parcursul mai multor zile), la un Starbucks sau un Stradale, sa venim cu lectiile facute si sa ne organizam cat putem de mult intr-o ora.
Prioritate in acel moment era sa notam fiecare dintre noi ce vrem sa vedem, ce regiuni ale tarii, apoi sa le adunam si sa vedem ce este fezabil sa facem. Sa organizam fiecare locatie pe zile si sa ne ocupam de cazari cat de curand. Faptul ca in acea perioada era carnavalul pe mine una ma agita un pic, mi-era teama sa nu ramanem fara optiuni bune de cazare. Asa ca… am incercat sa ne mobilizam si sa definitivam traseul.
Spre finalul lunii iulie chiar am reusit sa ne intalnim. Nu aveam niciunul dintre noi prea mult timp la dispozitie, asa ca intr-o ora si jumatate (si-o cafea :D) ne-am luat laptopurile si ne-am pus pe treaba. Fiecare a contribuit cu documentarea sa, asa ca ne-a ajuns la fix timpul putin pe care il aveam. Am conchis cu totii ca vrem sa facem prea multe in prea putin timp. Ciudad de Panama, insula Taboga, insulele Pearl, insulele San Blas daca ramane timp, arhipelagul Bocas del Toro neaparat, jungla din Boquette si inca nu mai stiu exact ce mai gasisem noi interesant pe net. Am agreat cu totii ca scopul vacantei nu este sa alergam si sa vedem cat mai mult. Ci sa ne bucuram de locurile noi, de copii, de noi toti impreuna. Cu un pic de regret (insa complet asumat) am taiat categoric San Blas de pe lista. Oricare ar fi fost variantele de a ajunge acolo, oricat de spectaculoase ar fi insulele, chiar nu sunt potrivite pentru mers cu copii asa mici. Apoi, vazand cata logistica este cu zborul intern catre Bocas del Toro (practic pierdem o zi fiind pe drumuri desi e un zbor direct), am conchis ca nu putem ajunge nici in jungla din Boquette (cam la patru ore distanta de insula unde aveam sa stam cazati). Mai avem cateva mici constrangeri legate de faptul ca nu aveam toti aceleasi zboruri de dus si plecare (unii dintre noi vin si pleaca mai devreme cu doua zile), asa ca am incercat sa avem cat mai multe activitati comune, intr-un timp destul de scurt. Doua saptamani pentru Panama chiar par sa nu fie suficiente 🙂
In aceeasi o ora si jumatate am conturat si traseul pe zile. Apoi, am stabilit sa facem un heirup si sa ne luam toate cazarile si zborul catre Bocas del Toro. Ca plan pe zile am decis sa incepem cu capitala, Ciudad de Panama. O parte din noi (cu zbor cu doua zile inainte) aveau sa stea patru zile, restul doar doua (cei care aveam zborul mai tarziu planuisem sa vedem capitala la finalul excursiei). Nu prea am avut de ales cand am luat biletele, a fost nevoie sa le luam decalat. Nu am hotarat cu totii in acelasi timp ca vrem sa mergem in Panama asa ca pe parcurs preturile avioanelor au crescut foarte mult si nu am reusit sa fim toti pe acelasi zbor.
August 2023
Nada de nada :))) Dupa ce am definitivat traseul si am luat cazarile, nimeni nu a mai avut spor sa faca niciun fel de alta documentare. Aveam pauza pana in octombrie, cand aveam sa luam pe rand fiecare locatie aleasa si sa citim. Si sa populam drive-ul, bineinteles 🙂 Cu articole, idei, filmulete, orice aveam sa gasim interesant!
Septembrie 2023 – Decembrie 2023
Pentru ca poti lasa pe maine si poimaine si raspoimaine ce poti face azi, pe tot parcursul acestor luni nu am facut absolut nimic pentru documentare. Ne-am mai trimis pe grupul de Whatsapp diverse filmulete cu si despre Panama, insa nimic concret sau demn de notat :)) Drive-ul a ramas nepopulat, poate ca doar i-am dat o forma mai usor de citit si urmarit. Insa avand confortul mental de a avea totul aranjat in linii mari, nu ne stresam niciunul dintre noi sa avansam cu documentarea. Si in orice caz, fiind deja sezonul rece, am fam fost ocupati cu viroze, virusuri si bacterii, care ne-au cam ocupat tot timpul. In orice caz, nu a mai fost deloc prioritar sa ne ocupam de Panama in aceste luni, chiar daca stiam ca avea sa vina luna ianuarie (cea deja plina pentru noi toti) in care vom intra intr-o vrie a pregatirilor si a cumparaturilor pentru vacanta.
Ianuarie 2024
Sweet 2024! Cu spor si chef de cautari dupa vacanta de Craciun si Revelion. Cu multe de notat si impartasit pe grup. In primul rand, am realizat ca pasapoartele copiilor nostri expirau cu doua zile inainte de a ne intoarce in Romania. De fapt nu expirau complet, insa nu mai aveau valabilitatea completa de 6 luni curate inainte de iesirea din Panama. Uitasem complet ca trebuia sa le refacem pasapoartele copiilor asa ca hop-top, putina isterie sa rezolvam cat de repede.
Apoi, ne-am impacientat un pic cu recomandarile de pe MAE referitoare la vaccinul anti febra galbena si tratamentul anti malarie. Tratamentul anti malarie nu aveam de gand sa il facem dar cu vaccinul de febra galbena ne-am agitat un pic. Dupa ce am citit si ne-am documentat o groaza pe aceat subiect am conchis ca nu le vom face. Vaccinul e recomandat daca se merge in zona de est a tarii (ce e la est de Panama Canal). Chiar si daca se ajunge in arhipelagul San Blas (care e parte din zona Kuna Yula, deci la est de canal), tot este o zona sigura. Cum noi aveam sa stam doar in capitala, in insulele Pearl, in arhipelagul Bocas del Toro si in zona turistica a canalului, am considerat ca nu e necesar. In jungla nu aveam sa ajungem deloc. Ca idee, vaccinul trebuie facut cu cel putin zece zile inainte de plecare.
Apoi cu asigurarea medicala. Desi noi avem o asigurare medicala pe baza cardului de credit… intotdeauna ne facem asigurare de calatorie separat. De cele mai multe ori ne faceam o asigurare punctuala pentru fiecare calatorie in parte, la Groupama, insa de data aceasta cei din grupul de prieteni cu care aveam sa calatorim ne-au oferit o varianta mai buna. O asigurare valabila un an intreg, pachetul cel mai cuprinzator, care sa acopere toate calatoriile din an (fara Canada si SUA) la 900 lei pentru toti patru (aceasta). Cum asigurarile punctuale pentru toata familia ajungeam deja destul de mult (cateva sute de lei) ni s-a parut cea mai buna varianta asa, sa avem acoperite toate calatoriile pe intregul an 2024.
Am ridicat si problema datelor mobile in Panama (noi avem abonamente la Vodafone si Orange). La Orange 1MB de net costa 13 euro :))) Ma buseste rasul isteric :))) 13 euuuuro!!! Deci, sub nicio forma nu puteam folosi roamingul de la Orange. Andrei a venit cu propunerea de a folosi un eSIM. Prin aplicatia Nomad (ulterior am aflat ca ar fi si alte aplicatii similare, mai laudate chiar – Airalo, Holafly, Yesim – trebuie verificate insa tarifele) 1GB de date la 11 dolari, valabile 7 zile. Cu doua planuri (ca sa ne ajunga pe tot parcursul calatoriei) ar fi 22 dolari (in final am luat cu totii Nomad, planul de 320 de zile insa l-am folosit foarte putin, nici macar un sfert din traficul alocat). Parea o varianta foarte buna. Nu am avut niciodata eSIM (pentru ca nu am avut nevoie), dar a functionat foarte bine.
Si… cam asta ne-a fost documentarea 🙂 Tot ce am cautat am simtit ca a fost parte din vacanta, ne-a bucurat foarte mult sa ne ocupam de toate aceste lucruri iar faptul ca a fost un efort de echipa a ajutat enorm. Cum a fost vacanta in final? Voi descrie in articolele ce vor urma 🙂