Inca mai am nevoie de cateva ciupituri zdravene ca sa imi dau seama ca primul nostru copil, Little Ciuf, cum ii spuneam cand nici nu era nascut, a implinit SASE ani. Manuta aceea de om care imi incapea in doua palme si pe care il purtam strans la piept intr-un Marsupi gri merge la scoala in trei luni. Omuletul mic, care isi baga degetele in mancare si care nu suporta sa atinga nisipul cu picioarele este acum un omulet (un pic mai) mare. Cu hotarare multa si cu preferinte proprii. Pai cine a insistat sa vina la ziua lui doar prietenii LUI, nu si alti copii ai adultilor prieteni cu noi. Pentru ca adevarul e ca tindem uneori sa transformam evenimentele acestea de sarbatorit zilele lor de nastere in prilej de intalnit cu prietenii nostri (nici nu stiu de ce facem asta, pentru ca realmente apucam doar sa ne vedem la fata, nu sa si interactionam :D). Dar uneori chiar se intampla ca micutii prietenilor nostri sa se vada din ani in pasti si poate sa nu fie atat de apropiati. Asa ca anul acesta… indarjirea si hotararea specifica varstei de sase ani si-a spus cuvantul (si i-a fost respectata), astfel ca lista de invitati a fost facuta de Alexei. Cu prietenii LUI, nu ai nostri 🙂

Tematica petrecerii de anul acesta a fost aleasa in functie de interesele sale majore de anul acesta. Daca anii trecuti erau animalele, dinozaurii, constructiile si santierele, anul acesta am oscilat intre o petrecere tematica cu sah si una cu Formula 1. Sahul ca sahul, dar nothing beats Formula 1. Asa ca n-a fost mult timp de gandire, s-a ales fara niciun dubiu sa fie petrecere cu curse, cu monoposturi, cu Verstappeni, cu stegulete si Grand Prix-uri. O nebunie curata. Initial planul era sa ii facem petrecerea acasa, cu toata lumea, insa ne-am dat seama ca spatiul nostru din casa si din curte este cam mic pentru o petrecere de copii (urmau sa fie 16 copii si peste 30 de adulti). Am fi fost prea inghesuiti in curte, prea inghesuiti in casa, asa ca ne-am gandit si hotarat pe ultima suta de metri sa cautam o varianta mai potrivita. Un spatiu mai mare. Un spatiu cu curte, in care sa stam afara, daca tot urma sa fie cald si soare (dupa o perioada cam enervant de rece).

Desi tot apar tot felul de locuri cu gradina unde se pot organiza evenimente private (cum sunt petrecerile pentru copii), parca tot nu ai suficiente din care sa alegi. Asa ca ne-a luat un pic sa gasim o optiune buna, aproape de casa. Si dupa ceva cautari, dat mailuri si sunat la toate locatiile care ni s-au parut potrivite am gasiiiiiit. O gradina pe care o stiam de altfel, mai fusesem aici cu cateva ocazii (o petrecere de copii, un eveniment la gradinita si un eveniment de joaca). Cu spatiu larg, multa umbra (nu pare asa important pentru vremea de primavara cand inca nu e foarte cald dar pentru vara… e o mana cereasca sa poti sta la racoare cand alergi dupa copii) si mult loc de alergat pentru micuti si multe zone mai linistite pentru adultii care vor (si pot) sa se mai retraga din agitatia petrecerii.

Locul se numeste La Caprite, este deschis destul de recent (acum doi ani), e foarte linistit, cu o gradina mare, facuta special pentru astfel de evenimente (zile de nastere, serbari, petreceri private). Nu este deschis publicului in mod normal (nu se poate veni ca in parc, fara programare sau rezervare), ci doar pentru evenimente private (in timpul saptamanii evenimente ale gradinitelor, in weekend evenimente persoanale si aniversari de copii). Au si un loc de joaca si animalute (datorita lor si numele ales pentru locatia aceasta), tiroliana pentru copii, ciubar. Daaaa, ciubar – desi pana acum nu l-am folosit niciodata si nici acum la petrecere nu am vrut sa deschidem aceasta cutie a Pandorei, ni se parea ca ar fi fost cam prea dificil de gestionat cu asa de multi copii. Ar fi iesit un haos 🙂

Decorurile le-am pregatit si anul acesta cu ajutorul celor de la UAU Parties. Ei s-au ocupat aproape in fiecare an de decorurile de la petreceri (de fapt chiar in fiecare an de cand i-am descoperit) si mereu ne-au ajutat si ne-au pregatit exact ce ne-am imaginat. Si ei sunt o familie tanara cu doi copii mici iar ideea aceasta de afacere le-a venit tocmai din dorinta lor de a organiza aniversari cu decoruri dragute pentru copiii lor. Si chiar daca au deja un mic stoc de decoruri pe diferite tematice pregatite de ei, pot prelua si idei noi si adapta sau face complet de la zero o tematica noua. Tematica de Formula 1 o aveau deja, de la o petrecere superba facuta anul trecut, de la care ne-am inspirat si noi de altfel – am vazut acest reels). Nu am ales toate decorurile pe care le puteau oferi ei in aceasta tematica, dar am vrut neaparat sa avem podiumul 🙂 Pe care l-am folosit si ca panou de poze pentru copii si pe care l-am putut personaliza cu numele lui Alexei (pe panou scria Alexei’s Grand Six). Si chiar daca aveam suficiente locuri unde copiii ar fi putut sta la masa, le-am pregatit o masa speciala pentru ei, unde sa stea cu totii cand aveau sa manance. O masa cu tot felul de accesorii in tematica (farfurii, pahare, stickere cu pista lipite pe masa si cate o masinuta de curse pentru fiecare copil, cadou din partea lui Alexei).

Am fi putut sa alegem si un kart electric (pe post de masina de curse), cu care sa se joace copiii la locatie insa l-am scos din start din ecuatie atunci cand planuiam sa facem petrecerea acasa. Nu ar fi avut loc sa se plimbe cu el si ar fi insemnat ca in permanenta sa fie copii si parinti afara din curte, pe strada, ca sa se plimbe cu kartul. Ulterior, cand am schimbat locatia cu cea spatioasa… am uitat de kart 🙂 Ar fi fost cu siguranta foarte distractiv sa il avem, dar… copiii nu i-au simtit lipsa. Au fost atat de incantati de tot ce aveau in gradina La Caprite, tiroliana, loc de joaca, caprite, alergat, ca nu aveau nevoie de nimic mai mult. Insa pentru locatii care nu au la dispozitie atat de multe activitati sau atat de mult spatiu pentru copii, cei de la UAU Parties pot pregati tot felul de lucruri pentru cei mici. Ateliere de creatie, ateliere de pictura, orice ar putea fi de interes pentru copii.

Cat despre animator… bazandu-ne pe faptul ca micutilor nostri nu le place (sau poate ca INCA nu le place) agitatia creata in jurul animatorilor la petreceri (galagie, tipete, jocuri stimulante) nu ne-am gandit sa luam un animator la petrecere. Poate ca ar fi degrevat o parte din parinti, insa… nu a fost absolut necesar, petrecerea a fost oricum mai mult ca o iesire la picnic, fara stat propriu zis la mese sau intr-o zona anume “de adulti”.

Totusi… pentru ca tot aveam atata spatiu la dispozitie… am zis ca putem lua si un castel gonflabil 🙂 Eu ramasesem cu gandul castelelor albe de la Castelul Oliviei inca de la botezul Anastasiei (unde am fi vrut sa il luam, vorbisem sa il luam, stabilisem ca il vom avea doar ca a plouat torental la botez si nu am mai putut sa il instalam :D). Si cum la noi acasa orice castel ar fi ocupat mai bine de jumatate de curte (sau toata, sau nici n-ar fi avut loc deloc daca ne gandeam la cele mari), doar intr-o locatie cu o astfel de curte puteam sa il luam. Initial ne gandeam la piscina cu bile cu tobogan (dar ne-am stresat ca vom sta sa strangem incontinuu bile prin curte), apoi castelul clasic (dar eu am mici traume cu tot ce inseamna trambuline si sarit de multi copii intr-un loc) asa ca… am ales toboganul. Castelul-tobogan. Care e minunat de frumos si care a fost folosit din plin. Nu ne asteptam sa prezinte atat de mult interes (sau cel putin nu atat de mult timp), insa a fost extrem de folosit si topait. Ei s-au ocupat de tot ce inseamna montat la inceputul evenimentului si demontat la final, noi doar ne-am bucurat de el. Copiii, nu noi (desi recunosc ca si eu m-am dat de cateva ori, ca sa le dau curaj micilor nostri care initial nu se prea incumetau sa se dea). Da, eu, cea care plange si urla in orice roller coaster, eu m-am trezit sa le inspir curaj copiilor sa se dea in tobogan gonflabil. Dar it worked 🙂

Mancarea a fost clasica pizza, gustarile cateva crantaneli sarate si multe fructe, bauturile cele de la bar (plus limonada homemade) iar tortul… ca in fiecare an (ca deja se aduna cel putin trei ani) de la Bob De Dulce. Principalul motiv pentru care luam tort de la Andreea an de an, la aproape toate evenimentele noastre, este faptul ca face niste torturi delicioase, cu gust bun, si simple. Ca torturile bunicii. Si chiar daca ea e obisnuita sa faca torturi delicate, decorate cu flori, cu tot felul de dragalasenii finute si discrete, ne ajuta mereu cu cerintele greu de multumit ale copiilor nostri. De data aceasta… un Verstappen in monopost pe tort :))

Acum… urmeaza peste o luna si aniversarea Anastasicai 🙂 Care desi a inteles ca toata nebunia si atentia din jurul fratiorului sunt normale (sau a inteles partial :D), tot a avut mici momente de gelozie, in care avea nevoie de confirmari constante ca va urma si ziua ei si ca va fi si ea sarbatorita, va primi si ea cadouri si tort si i se va canta si ei “La Multi Ani”. Am subestimat un pic situatia aceasta, ne-am gandit ca nu vor fi discutii de niciun fel, insa am omis faptul ca fetita noastra are totusi trei ani in minus fata de Alexei. E o greseala pe care o facem constant, avem impresia ca amandoi au aceeasi varsta si ca amandoi pot intelege lucrurile in acelasi mod. Ei bine, odata cu aceasta zi am inteles ca trebuie sa fim mai atenti si sa ne raportam mai realist varstelor amandurora.