Cand am facut primele planuri pentru Panama, ne gandeam (inocentii de noi) ca in doua saptamani in Panama vom merge si in Bocas del Toro, si in jungla din Boquette, si in San Blas, si in arhipelagul Las Perlas si in Gamboa, padurea tropicala din apropierea capitalei, si in capitala. Asta asa, “pe relax” cum ni se parea noua initial. Ulterior am realizat ca ar fi prea mult pentru noi, calatorind cu copiii mici si am tot inceput sa taiem de pe lista. Si am taiat cu toata asumarea si impacarea arhipelagul San Blas. Si apoi si jungla din Boquette. Si in final chiar si Gamboa. Si dintre toate… parca Boquette-ul l-am regretat cel mai mult. Asa ca in ultimele zile in Panama ne-am decis destul de spontan sa incercam totusi sa mergem macar in Gamboa, un orasel/satuc in mijlocul junglei, aproape de raul Chagres, la doar 45 de minute de capitala. Nu rezervasem nimic inainte, nu stiam nici ce am vrea sa facem in mod deosebit, insa am vorbit la hotel si i-am rugat sa ne ajute cu un transter pentru doua familii (o parte dintre prietenii cu care am venit au plecat cu trei zile inainte de noi, am avut biletele luate putin decalat). Transferul a costat 80 USD dus intors pentru ambele familii iar soferul a fost la dispozitia noastra tot timpul cat am stat acolo (practic ne-a asteptat). Ne-a lasat la resortul Gamboa Rainforest Reserve (unde ne-a placut mult, ar fi fost o idee buna sa stam cazati aici vreo doua zile) de unde am ales ce voiam sa facem. Puteam sa alegem dintr-o multime de activitati, inclusiv plimbari pe lacul Gatun (lac artificial construit special ca sa fie rezervor pentru canal), excursii prin jungla, plimbare privata cu barca pe canal, mers la Monkey Island, dat cu tiroliana, plimbat cu tramvaiul suspendat prin jungla, mers la sanctuarul de lenesi etc.

Sincera sa fiu, desi mi-a placut mult zona aceasta Gamboa si chiar am regretat ca nu am stat cazati aici macar o noapte sau doua, toata aceasta parte a tarii mi-a parut destul de “turistizata”. Chiar daca este totul inconjurat de natura, de jungla si lac, e totul foarte… incadrat in tururi, transferuri si tot tacamul pentru turistii comozi – clasicul cliseu din turism. Nu zic ca noua nu ne-a priit acest cliseu, ba dimpotriva. Monitorizand-o pe Anastasia in permanenta din cauza infectiei urinare (sau ce io fi avut in final), chiar aveam nevoie fix de asta: transfer din Panama City pana acolo, ales un tur care sa ne duca in jungla in cel mai sigur si previzibil mod (fara sa fim nevoiti sa mergem foarte mult sau dintr-un motiv sau altul sa intarziem prea mult cu explorarile), restaurant ca sa le putem lua copiilor masa de pranz si apoi iar transfer in Panama City. A fost perfect. Daca nu am fi avut totul atat de usor si la indemana, cel mai probabil nici nu ne-am fi gandit sa incercam sa ajungem in afara capitalei. Doar ca pentru cei care cauta salbaticie, aventura, jungla clasica din Panama… sigur nu e Gamboa locul potrivit. Pana la urma… tara aceasta e acoperita in proportie de 64% de padure tropicala, sunt suficiente locuri unde sa poata fi explorata jungla (nu am fost in Boquette, dar din ce am citit si ce ni s-a spus, ar fi o varianta infinit mai buna si mai salbatica).

Resortul acesta unde ne-a lasat soferul, Gamboa Rainforest Resort, este un hotel de 4-5 stele (pe unele site-uri apare de patru, pe altele de cinci), de unde pornesc toate activitatile din preajma. Au un birou de rezervari unde te duci, iti alegi ce vrei sa faci, platesti acolo si apoi pleci in turul respectiv. Si chiar mi-a placut foarte mult. Un hotel rustic, dar modern, cu facilitati de tot soiul si toata comoditatea de care chiar aveam nevoie in mijlocul naturii. Intregul resort este izolat, nu se afla pe marginea autostrazii, pare perfect pentru familii si/sau tururi mai mari, cu mai multi turisti, este aproape de Panama City si nu mi-a lasat senzatia de pacaleala pentru turisti. E insa un loc mai comercial, dar care te lasa sa gusti un pic din ideea de jungla in Panama (daca nu ai curaj sau disponibilitate de mai mult).

Ce mi-a placut in mod deosebit aici (pe langa privelistea frumoasa de pe terasa resortului) a fost plimbarea cu Aerial Tram (unde am fost dusi ca niste adevarati turisti comozi cu un mini-autobuz de la resort, chiar daca nu era mult de mers pana acolo). Sincera sa fiu, nu stiu ce-o fi fost in capul nostru sa mergem cu un copil de 2 si altul de 5 in gondolele acelea in aer liber (dintre care unul bolnav), pe deasupra junglei. Probabil fix ce-o fi fost in mintea noastra si cand am mers in Egipt cu submarinul cu un copil de opt saptamani neimplinite. Cert e ca uitandu-ma inapoi, nu stiu cat de mult m-as mai incumeta oricare dintre aceste experiente inca o data :)) In orice caz, Aerial Tram este de fapt un traseu pe deasupra junglei (superb de altfel!), cu mini gondole (potrivite pentru patru-sase persoane, insa noi am stat separat, cate doi) descoperite complet. Adica nu sunt inchise complet, sunt niste banci incadrate de un gard metalic, care se plimba frumos pe deasupra padurii tropicale, printre varfurile copacilor. Lasand la o parte temerile nebunesti de parinte de copii inca mici, plimbarea este SUPERBA. Se aude linistea padurii. Privelistea este minunata si am reusit sa vedem si cateva pasari tropicale foarte aproape de noi. Experienta in sine este minunata, daca nu o umbrim cu frici.

De unde ne-a lasat tramvaiul aerian am mai mers putin pe jos prin padure pana cand am ajuns la Turnul de Observatie, inalt de 9-10 etaje. EI bine, aici chiar am avut ceva dificultati, urcandu-le cu Anastasia predominant in brate 🙂 De aici se vedea atat padurea, cat si canalul Panama, de jur imprejur. Am vazut nave care traversau canalul (de fapt asta a fost principala atractie pentru copii, erau fascinati de ele). Ne-am intors din nou cu tramvaiul aerian si ne-am oprit la Sanctuarul de Lenesi. Dupa ce am “locuit” cu o familie de lenesi in curtea casei din Bocas del Toro, era destul de greu sa ne mai impresioneze acest sanctuar, insa am mers totusi sa ii vedem. Febra Anastasiei revenise, intrasem din nou in modul alerta, asa ca ne-am intors la hotel mai devreme decat planuisem. Restul zilei l-am petrecut in zona hotelului iar seara am iesit la o scurta plimbare pe Cinta Costera.

Se apropia ziua plecarii acasa si eram impartiti intre doua senzatii contradictorii. Pe de o parte abia asteptam sa ne intoarcem si sa rezolvam cu imbolnavirea Anastasiei, pe de alta parte… parca mai ramaneau atat de multe de vazut in Panama. In mod clar entuziasmul ne scazuse tare mult din cauza stresului insa curiozitatea ramasese. Ne planificasem urmatoare zi (si ultima) astfel incat sa putem vedea Canalul Panama si o ultima vizita in Casco Viejo.

.