Si eu, si Andrei, ne-am nascut in Bucuresti. Aici am locuit aproape mereu (cu cateva mici intreruperi, cand am incercat sa ne mutam in Olanda – fie impreuna, fie Andrei singur inainte sa fim noi impreuna). Dar mare parte din cei 37, respectiv aproape 40 de ani, am trait in nebunia si agitatia unei capitale. Suntem dependenti de nebunia unui oras mare. Cel putin acum, in acest moment al vietii, in care inca avem nevoie de lucruri care sa se intample in jurul nostru. Ne place linistea unui oras (sau sat) micut, insa mai devreme sau tarziu, tot simtim nevoia sa traim in preajma unei “nebunii” agitate. Dar ca sa diminuam impactul negativ al acesteia asupra noastra si asupra copiilor, locuim in afara unei “nebunii”, in afara haosului din Bucuresti, intr-o zona linistita. De unde ne luam si calmul de care avem nevoie, si din cand in cand si agitatia si oportunitatile pe care ti le aduce un oras mare.

Insa recunosc cu toata sinceritatea ca as putea da toate oportunitatile si toate lucrurile interesante care se petrec intr-un oras mare pentru a locui undeva in preajma apei, in preajma marii (sau oceanului :D). Marea este “my safe place“. Un paradox greu de inteles pentru o persoana careia ii este in general frica de mare, de adancimi si care abia daca se descurca sa inoate cativa metri departare. Dar e ceva cu marea care ma face sa o prefer intotdeauna cand vine vorba de vacante. Inclusiv iarna. Sau poate ca mai ales iarna. Cand plaja e pustie, marea e inchisa la culoare iar valurile sunt mai puternice si se izbesc si mai dramatic de stabilopozi. Marea pe timp de iarna (ca pare ca ne-am facut deja un obicei sa o vedem an de an in sezonul rece) e cel mai linistitor si mai deconectant loc pentru mine.

In weekendul acesta de noiembrie planuiam sa plecam undeva. Oriunde ar fi fost o optiune buna, voiam doar sa ne relaxam undeva, sa stam cu copiii si sa nu facem mai nimic. Gasisem niste bilete de avion la Wizzair pentru Memmingen, le luasem, dar la scurt timp ne-a fost anulat zborul. Asa ca am reconsiderat tot “city break“-ul si cum nu mai aveam optiuni bune de plecat din tara, ne-am gandit sa mergem la mare. Am reusit sa ne sincronizam cu bunicii si am mers impreuna in Constanta. Cred ca rareori in viata noastra (a fiecaruia dintre noi) a trecut un an fara sa mergem la mare la noi (asta desi am spus in repetate randuri in anii trecuti ca nu vom mai calca pe litoralul romanesc). Insa aproape niciodata nu am ales Constanta ca locatie in care sa stam cazati. Si sincera sa fiu, nu as putea sa explic exact de ce. Poate pentru ca nu ne-am gandit vreodata la Constanta ca la un oras pe care sa il vizitam, era pentru noi mai mereu un punct de tranzit, pentru a ajunge in alte locuri de la mare. Insa tot vazand poze din centrul vechi (la care se lucreaza de foarte mult timp) si fiind extra sezon (prin urmare restul statiunilor de la mare foarte posibil sa ni se fi parut un pic cam prea dezolante in perioada aceasta a anului), ne-am gandit ca e o idee buna sa facem o excursie scurta, de weekend, la mare, impreuna cu bunicii. Fiind multi, voiam sa gasim un apartament Airbnb in care sa putem sta toti, insaaa am gasit o varianta chiar mai buna.

Dupa ce am fost la plaja Corbu in cazarea draguta de pe plaja (Rezident Corbu) am aflat ca cei de la Rezident au de fapt mai multe locatii de cazare. In Eforie Nord, in Predeal, cateva apartamente in Bucuresti (unele dintre ele decorate in stil traditional romanesc, sunt superbeeee) si in Constanta. Iar in Constanta nu sunt doar niste simple apartamente, ci o cladire intreaga renovata si reconditionata de ei, cu 29 de apartamente, doar ale lor, ce pot fi rezervate in regim hotelier. Un fel fel de Airbnb, varianta upgraded, deschis anul acesta (in vara lui 2023). Cladirea este fix in centrul vechi, extrem de aproape de Piata Ovidiu, la capatul scarilor ce urca din port. Iar fatada este inspre mare si port. Noi am avut doua apartamente, de la etajul 6 (apartamentul 601 in care am stat noi, si 602 in care au stat bunicii), ambele cu o priveliste superba catre mare si cu cate o terasa uriasa. Locatia este geniala si pentru venit vara la plaja, pentru ca este foarte aproape de malul marii (plaja Modern la 12 minute de mers pe jos, urmata de plaja Neversea). Iar apartamentele acestea din Constanta (Rezident Tomis Marina) se inchiriaza pe tot timpul anului, nu doar in sezonul de vara (cum sunt cele din Eforie Nord si Plaja Corbu). Ba chiar par sa fie o optiune minunata pentru cei carora le place sa lucreze remote din alte locatii. Chiar cand ne cazam noi se decaza un cuplu care pareau ca au stat la Rezident fix pentru a lucra de la mare (aveau monitoare si laptopuri cu ei).

In preajma cladirii sunt foarte multe restaurante si terase (cele din centrul vechi), iar jos, in port, toata zona de pe malul apei este plina de restaurante. Nu este mic dejun inclus in costul cazarii (sau orice alta masa), insa se poate comanda micul dejun de la Camara cu Merinde, un restaurant vegan si raw vegan din Constanta, care poate aduce preparatele la usa apartamentelor Rezident. Este cate un meniu in fiecare dintre apartamente, iar comenzile se preiau cu o zi inainte. Cum noi am fost cu bunicii… nu a fost chip sa comandam mancare 😀 Asa ca am gatit la apartament iar cand nu aveam chef sa facem asta, mergeam in oras. Nu am venit cu lectiile prea bine facute la capitolul restaurante in Constanta insa din toate recenziile citite chiar cat stateam acolo, in centrul vechi al Constantei exista un restaurant foarte apreciat numit Rozmarine. Din pacate am mers acolo ca niste flori, fara rezervare, si asa am aflat ca este unu loc mai mereu plin, unde e imposibil sa gasim loc fara rezervare 🙂 Asa ca am mancat la o pizzerie din zona, Pizzeria Marinara se numea (foarte, foarte buna pizza lor!), si la un restaurant cu terasa mare, incalzita, din Piata Ovidiu, numit Manara. Iar in zona de port, noua ne place sa mergem la Bacaroport, mereu cand mergeam la mare, la intoarcerea acasa, opream sa mancam acolo scoici. Insa desigur, ar fi fost mult mai bine daca ne interesam de acasa unde sa mergem sa mancam, noi am ales cam la intamplare 🙂

In orice caz, planurile pentru acest weekend erau marete. Fiind cu bunicii, ne gandeam ca vom iesi seara in oras (in ambele seri, pentru ca am ajuns vineri in Constanta), planuiam sa mergem la film sau la plimbari in doi cat dormeau copiii la pranz. Realitatea?! Eram atat de obositi dupa o perioada aglomerata la birouri incat nu am fost in stare sa iesim nicaieri. La somnul de pranz al copiilor ne-am prabusit in pat langa ei si am fi dormit poate pana a doua zi, iar seara… seara cadeam lati la scurt timp dupa ce adormeau copiii. Nici vorba de iesit in oras, de mers la restaurant sau la film. Efectul marii si a vremii rece, ploioase si vantoase, asupra a doi oameni obositi :))

Ideea celor de la Rezident este sa reproduca atmosfera de “acasa”, cel putin asta am simtit in locatia aceasta din Tomis Marina. Sunt apartamente frumoase, dotate cu tot ce am putea avea nevoie ca sa “locuim” acolo. Bucatarie cu de toate (inclusiv cuptor, masina de spalat vase, vesela etc), masina de spalat haine, tot, absolut tot. Fiecare apartament este decorat diferit, chiar in stiluri diferite, insa toate sunt extrem de frumoase. Cei care se ocupa de designul interior sunt Annterior Studio. Nu stim cum arata alte apartamente, insa cele in care am stat noi (601 si 602) au fost minunate si cu o priveliste superba de pe terase, direct catre mare si port. Intregul de sistem de cazare si check-in este self-service, am primit pe mail toate informatiile despre cum ne putem caza (chiar interesant sistemul lor, accesul in apartamente se face pe baza unui cod). Ora de check-in este 16:00, ora de check-out este 10:00, iar codul de acces in apartamente este valabil doar pe durata orelor de cazare (in afara lor expira codul si nu se mai poate intra in apartamente). Exista o parcare intr-o parte a cladirii (cam 5-6 locuri sunt), unde pot parca cei cazati in cladirea Rezident, daca aceasta este ocupata variantele ar fi pe stradutele din preajma sau in parcarea de jos, din port (parcare cu plata).

Cat despre vizitat Constanta… noi nu am avut un scop anume sa vizitam o lista de obiective. Am vrut sa ne plimbam prin centrul vechi, prin Piata Ovidiu si stradutele adiacente, am vrut sa mergem pe faleza pana la cazino si inapoi si sa stam in port. In zona aceasta, de centru si port, ne-am invartit in acest weekend si nu am simtit nevoia sa ne indepartam, sa mai facem sau sa vedem si altceva. Si am descoperit fiecare loc vazut asa, treptat, pe masura ce ne ieseau in cale. Asa am dat de Casa cu Lei, o cladire de peste o suta de ani ce a fost (si poate ca inca mai este) un simbol al Constantei. Acum este din pacate in paragina dar in trecut a functionat ca restaurant. Casa e impresionanta, la fel ca multe altele din acea zona. Unele dintre ele au fost renovate, altele sunt in curs de renovare, insa cele mai multe par sa fie in stare de degradare inca. Am trecut pe langa Moscheea Regala Carol I, cea care si apare in pozele noastre si pe langa Biserica Romano-Catolica. In zona cazarii aveam pe aproape si cea mai ingusta strada din Constanta, Stradela Vantului, pe care ne-am plimbat intr-una dintre seri. Insa cea mai mare parte din timp am petrecut-o in zona portului Tomis si pe faleza de la Casino. Nu am mers la acvariul din fata cazinoului (oricum pare sa fie inchis pe perioada nedeterminata), nici la delfinariu sau microrezervatie. A fost un weekend de liniste 🙂 Exact ce aveam nevoie. Si cred ca vom repeta experienta, pentru ca marea vazuta iarna (ma rog, toamna tarzie in cazul de fata) are fix linistea de care avem nevoie dupa o perioada agitata. Asta desigur, daca nu dam de vreo furtuna puternica, cu valuri si acoperisuri zburate, cum a fost weekendul urmator dupa ce am fost noi.