Dau timpul inapoi, acum mai bine de cinci ani, prin iunie 2018, cand abia il nascusem pe Alexei si inca eram in ceata primelor zile de cand devenisem parinti. Cand nu stiam exact cand era zi si cand era noapte, cand ni se parea ca totul se schimbase complet si ca lumea noastra, de calatori fara responsabilitati reale in viata, nu avea sa mai fie niciodata la fel. Imi amintesc cum ma gandeam ca nu vom mai putea calatori niciodata si cum speram sa putem face si cea mai mica plecare din Bucuresti. Si in contextul acesta mi-aduc aminte de cea de-a treia saptamana de viata a lui Alexei, cand ne-am urcat in masina si am condus pentru prima oara un drum mai “lung” (de o ora, insa la acel moment, chiar parea o eternitate :D) catre Conacul Domnitei Ralu. Actuala Casa Timis. Din satul Chitorani, in Prahova. Cinci ani mai tarziu am revenit in acest loc si exceptand casa principala, parca am ajuns intr-un loc complet, complet nou. Vazusem in social media cat de mult s-a schimbat locatia, cat de mult au construit in preajma conacului principal si cate facilitati grozave au inclus, insa pana nu am ajuns acolo, nu am realizat cat de complex a fost acest proiect si cat de mult s-a transformat pur si simplu locul acesta. Prima senzatia pe care am avut-o cand am ajuns a fost ca am pasit in Middle Earth. Sau ca ne-am intors in Hobbiton, in Noua Zeelanda. O spun cu entuziasmul unui fan inrait de Stapanul Inelelor, chiar daca nici macar in acest moment nu am citit cartile si nici nu am vazut filmele (cu siguranta o vom face impreuna cu copiii, cand mai cresc un pic). Totul pare ca e facut special ca sa te faca sa te simti pe un platou de filmare. Sau intr-un parc tematic. In orice caz, fix cat sa te transpuna intr-o fantezie, intr-o poveste. Lucru pe care nu l-am intalnit de multe ori in Romania.

Cel mai probabil, bungalou-urile acestea cu usi rotunde si culori pastelate sunt cel mai emblematic punct al Casei Timis (asta desi “piesa” centrala a fost si zicem noi ca inca este, cladirea conacului). “Casute sub pamant” in mijlocul viilor (locatia se afla aproape de Drumul Vinului, pe un domeniu foarte mare, cu podgorii intregi de Sauvignon Blanc si Merlot), printre alei pavate, lacuri si multa verdeata. Fiecare bungalou poarta numele unor varietati de struguri (casuta noastra purta numele de Muscat Ottonel), internationale (Pinot Noir, Cabernet Franc, Sauvignon Blanc, Riesling, Shiraz, Chardonnay, Cabernet Saugvinon, Merlot, Aligote) dar si romanesti sau moldovenesti (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie sau Francuta). Daaa, atat de multe sunt si din cate am inteles, exista planuri de extindere. Cele actuale sunt pe doua nivele iar noi am stat la cel de-al doilea nivel. Unde exista o zona de spatiu verde mai mare fata de cele de la primul etaj (este practic acoperisul caselor de la primul nivel, acoperit cu pamant si verdeata) si de unde se vede o priveliste superba peste colinele din jur. Si un apus minunat! Tot in zona aceasta de bungalouri se afla si piscina exterioara, si o zona de relaxare cu jacuzzi, si zona de spa. Fiecare bungalow are de fapt doua camere (cu exceptia suitelor) care pot fi interconectate, in cazul familiilor si sunt decorate intr-un mod foarte… gingas 🙂 Picturi pe pereti, picturi manuale pe diverse decoratiuni, culori pastelate si lemn sculptat. Ne scoate putin din rutina trendului actual, de design minimalist, scandinav, vazut la mai toate cazarile noi aparute in ultima vreme in Romania. Nu ca nu ne-ar placea designul scandinav (dimpotriva), insa decorurile de la Casa Timis sunt din alta poveste si ne-a prins tare bine schimbarea aceasta de stil. Chiar par ca scoase dintr-o poveste sau dintr-un decor de film. Sigur cei de pe platourile de filmare de la Hobbiton ar fi nespus de incantati de toate dragalaseniile si detaliile de aici 🙂

Intregul domeniu Casa Timis este urias. O suta patruzeci de hectare de podgorii, parcuri, lacuri si alei pavate care urca si coboara pe coline. Zona de bungalouri este un pic mai retrasa si mai indepartata de conacul principal. Se poate merge in plimbare pe jos sau cu bicicleta pana acolo (se pot inchiria biciclete de la locatie, noi le-am adus pe ale noastre) sau se poate lua mini-autobuzul electric care transporta oaspetii de la cladirea principala si restaurantul de langa conac pana la bungalouri. Noua ne placea sa ne plimbam, este extrem de frumos parcul si sunt multe zone de relaxare, alei, gradini si lacuri (si e o tare placut sa te plimbi printre ele, nu se simte distanta mare dintre bungalouri si conac, ba dimpotriva e chiar apreciata), insa au fost cateva situatii in care am fost nevoiti sa luam mini-autobuzul. Conacul insa ramane “vedeta” domeniului, fiind cel de la care a inceput tot ce este acum Casa Timis. Este construit in stil neoromanesc si a fost complet renovat si restaurat in 2018 (chiar atunci cand am mers noi pentru prima oara acolo). Si aici sunt camere si apartamente pentru cazare, decorate intr-un stil mai diferit fata de bungalouri. Conacul este superb iar la demisolul sau exista un bar englezesc care se numeste 1925, in cinstea anului in care a fost construit conacul. Este un bar pentru adulti (bineinteles :D), nu este o zona pentru copii, insa am mers sa il vedem/vizitam in timpul zilei. Serile, cand era destul de rece (si foarte intuneric) afara, stateam cu copiii in zona de relaxare din preajma receptiei, o zona cu canapele si mese unde puteam sa ne “intindem” cu toate activitatile pentru cei mici.

Sunt multe spatii de joaca in diferite locuri de pe domeniu, unul aproape de restarantul Veranda dintre vii, un altul la prima parcare de jos, unul in zona de lacuri si unul interior, in zona bungalourilor. Le stim pe toate ca-n palma, au fost atractiile principale ale acestor zile petrecute la Casa Timis. Oriunde mergeam, dadeam de cate un loc de joaca si nu era chip sa nu ne oprim un pic la joaca. Cel interior ne-a salvat, pentru ca era foarte aproape de bungaloul nostru si pentru ca am reusit sa ii tinem ocupati (si distrati) pe copii cata vreme am lucrat pe timpul zilei. Din fericire, fiind in timpul saptamanii, nu era deloc aglomerat, asa ca am fost mai mereu singuri acolo. Copiii se jucau iar noi lucram langa ei.

Zona de parc se poate vizita si de cei care vin doar la masa la Casa Timis (nu doar de cei care stau cazati) iar noua ni s-a parut minunata. Nu stim un alt loc in Romania unde sa existe atat de mult spatiu pentru plimbat si petrecut timpul afara. Sunt multe alei pavate pe care se poate merge linistit cu carucioarele sau cu bicicletele, sunt multe locuri de joaca pentru copii si diferite zone de relaxare. Noi ne-am adus bicicletele special pentru a ne plimba cu ele cat mai mult si chiar asta am si facut, am incercat sa profitam cat mai mult de aleile multe si lungi. Cu singura mentiune ca fiind atat de sinuoase (domeniul este construit pe dealuri), ne-a fost un pic greu cu bicicletele. Avem nevoie de conditie fizica mai buna :))

Sunt doua restaurante pe domeniul Casa Timis. Unul dintre ele este cel de langa conacul principal, Veranda dintre Vii, pe locul unde in 2018 se construia piscina. Se pare ca intre timp au transformat complet zona aceea si au construit restaurantul cu pereti de sticla si acoperis rabatabil, din interiorul caruia se poate vedea direct privelistea catre vie. Acesta are specific mediteranean iar mancarea este intr-adevar, extrem de buna, asa cum am tot auzit si citit prin recezii. Daca ar fi sa facem un top al preferatelor, eu una as incepe cu mixul de unturi colorate (Four Seasons Butter apare in meniu). Unturi cu aroma de trufe (cel bej), de Feteasca Neagra (cel mov), de salsa de leustean (cel verde) si de ardei iute (cel portocaliu). Care vin cu un cos de paine delicioasa, pita facuta cu zer in loc de apa si paine de smochine. Cu tot (non)-regretul aferent rasfatului acesta, am mancat in fiecare zi si aproape la fiecare masa aceste unturi. Si pare ca nu suntem singurii de aceasta parere, cele mai multe recenzii referitoare la acest restaurant mentioneaza fara gres unturile acestea. Apoi, humusul de vinete ni s-a mai parut delicios, trio-ul de mezze vegetarian de asemenea, iar copiilor pastele. Pe langa meniul principal au si trei variante de mancare pentru copii, paste cu sos rosu, paste carbonara si snitele. Fara doar si poate pastele au fost preferatele celor mici, iar cele cu sos rosu mi s-au parut chiar si mie unele dintre cele mai bune paste mancate vreodata. Supa rece de iaurt ni s-a parut tuturor delicioasa (ca o crema de iaurt, cu rodii si menta, demential de buna), la fel si fileul de somon cu legume juliene. Preferatele lui Andrei (carnivor convins) au fost pieptul de rata cu sos de portocale si cotletele de miel cu arome orientale. Cu siguranta si preparatele din peste (foarte multe) sunt delicioase, nu am apucat sa le incercam insa. Deserturile… ar trebui complet interzise 😀 Sunt grozav de bune, in special baklava cheesecake si tarta cu lime.

Al doilea restaurant de pe domeniul Casei Timis este restaurantul Rotonda, cel in forma de cerc din apropierea bungalourilor. In perioada in care am fost noi restaurantul era deschis doar pentru micul dejun, insa sambata, 11 noiembrie, va avea loc redeschiderea restaurantului cu un concept nou, Asian Fusion.

Si-apoi zona de spa. Cand ma gandesc la spa-uri ma gandesc instant la masaje si la faptul ca intotdeauna am spus ca nu imi plac masajele, de oricare fel ar fi ele. Nu imi place ideea de a ma atinge o persoana necunoscuta, nu imi place ideea de “framantat” pielea, carnea, muschii, pur si simplu nu le gasesc deloc, dar deloc relaxante, ci dimpotriva, un motiv de stres si incordare. Saaaau cel putin asta consideram pana sa trec de 30-35 de ani si sa incep sa primesc de zilele de nastere sau de Craciun cadouri care au legatura cu… imbatranirea si/sau relaxarea :)) Creme anti-aging, programari la diferite proceduri sau masaje. Si oricat de mult m-am impotrivit eu de-a lungul timpului… iata-ma acum, la 37 de ani, cum incep sa spun ca nici cremele alea nu sunt asa de rele cum le credeam si nici masajele, procedurile sau tratamentele corporale nu MAI sunt asa big no-no cum au fost 🙂 Ba chiar incep sa imi placa si sa mi se para extrem de utile si pentru corp si pentru cap 🙂 Cu acest context am incercat centrul de spa al celor de la Casa Timis. Zona de spa este in mijlocul bungalourile (cele de la primul nivel) si chiar daca nu este foarte mare, mi s-a parut ca arata fabulos. Au tot felul de ceremonii si ritualuri semnatura, masaje, tratamente, proceduri, bai, saune sau chiar si medicina integrativa (ozonoterapie, terapie florala, terapie vacuum cu ventuze etc). Si eu, si Andrei am facut cate un tratament, pe rand. Eu am ales ritualul semnatura Alfalfa (ma amuza tare mult numele pentru ca este fix numele unui personaj dintr-o carte de copii pe care le-o tot citesc micutilor in ultimele seri), cu exfoliere cu sare marina, masca cu namol pe intregul corp si apoi hidratare. Iar lui Andrei i-am ales tot eu (ca o mica surpriza, nu planuia sa mearga si el la spa – asta desi dintre noi doi el e cel pasionat de mirosuri, aroma terapie, masaje si muzica chill :D) tratamentul Bacchus Ritual , ce continea masaj al corpului, masaj facial, masaj al scalpului pentru relaxare iar la final un pahar de vin din partea casei. Pentru fiecare dintre noi a fost cea mai reusita experienta de spa de pana acum. Nu suntem noi mari priceputi si nu am fost de foarte multe ori la spa si masaje, insa din tot ce am incercat pana acum, a fost de departe cea mai placuta experienta. Drept urmare, ne-am scos de acum inainte cu cadourile intre noi 😀 Si asa ajunsesem intr-un punct mort in care, dupa 13 ani de relatie, niciunul dintre noi nu prea mai avea idei originale (sau utile) de cadouri 🙂

Uneori, cand citesti prea multe recenzii bune despre un loc, ai impresia ca este pomul laudat. Ca nu are cum sa fie totul atat de minunat cum scrie pe internet, ca sigur exista “bube” pe care nimeni nu le mentioneaza. Asa ca recunoastem ca am avut un strop de indoiala cand am venit la Casa Timis. Nu stiam la ce sa ne asteptam, nu voiam sa fim extrem de entuziasmati si nu voiam sa fim influentati de tot ce mai vazut in postarile online despre acest loc. Dupa doua zile pline petrecute aici, adaugam si noi INCA o recenzie foarte buna pe langa toate cele deja scrise si prezentate. Casa Timis si tot domeniul urias din preajma conacului, punctul central al locatiei, este un loc absolut minunat, mult peste asteptarile noastre. De la cazare, la servicii, ospitalitate, mancare si beneficii pentru turisti.