Noiembrie 2014

Imi place marea mai mult decat muntele, caldura mai mult decat frigul, vacantele de vara mai mult decat cele de iarna. Si pe deasupra, am ajuns la concluzia ca sunt meteo sensibila: ma deprima vremea posomorata si ma binedispune soarele. Insa cum necum, imi place de mor luna noiembrie, oricat de intunecata sau ploioasa ar fi vremea! Si asta pentru ca e atat de aproape de Craciun si pentru ca imi place senzatia aceea de asteptare si nerabdare, cand incep sa numar zilele pana la Craciun, intocmai ca un copil. Noiembrie e ca o zi de vineri, cand ai un zambet tamp indiferent de cat de grea iti este ziua, pentru ca stii ca vine weekendul liber. Asa ca an de an, spre sfarsitul lunii noiembrie intru in frenezia Craciunului si visez la targurile de Craciun. Iar anul acesta suntem norocosi, urmeaza cel putin cinci targuri la care abia asteptam sa ajungem!

Am inceput in forta, cu doua targuri renumite ca fiind in topul celor mai impresionante din lume: Nurnberg si Rothenburg ob der Tauber. Ambele se deschid pe 28 noiembrie, cel din Nurnberg inca de la ora 10 dimineata, iar cel din Rothenburg seara, dupa ora 17. O mica problema ar putea fi faptul ca amandoua sunt foarte aglomerate si este destul de greu sa gasesti o cazare convenabila in perioada aceasta. Noi am ales sa stam undeva la mijlocul distantei dintre Nurnberg si Rothenburg, intr-un satuc de poveste, Leutershausen. Astfel ca in dimineata zilei de 28 noiembrie ne-am trezit intr-o camera cu pardoseala si lambriuri de lemn, cu tavanul mansardat si un geam imens, de unde vedeam o priveliste geniala spre satuc. Am deschis fereastra larg si am simtit aerul rece, de iarna, ce parca amortise intregul sat. Numai bine cat sa te ascunzi inapoi in plapuma calduroasa.

Cum am avut masina inchiriata, am cautat o parcare cat de cat ieftina in centrul orasului Nurnberg – Parkhaus Sterntor, unde se platesc fie 16 euro pe intreaga zi, fie 1,80 euro pe ora. Apoi am inceput plimbarea cu pasi repezi, pentru a ajunge cat mai repede la targ. Peste tot o mare de casute colorate, cu acoperisuri in dungi albe si rosii, de unde se simtea un miros delicios de vin fiert si mirodenii sau dulciuri de casa care mai de care mai apetisante. Snowball (mai exact schneeball) sunt o specialitate a locului, un aluat crocant ce aduce cu napolitana, acoperit cu diverse glazuri colorate. Cand am citit initial despre snowball ne imaginam poate niste bomboane de dimensiunea bomboanelor Rafaelo, asa ca nu mica ne-a fost mirarea cand am vazut o minge uriasa de aluat, din care era aproape imposibil sa poti musca. Aveam sa vedem apoi ca snowballurile din Rothenburg (de unde au aparut de fapt si de drept) sunt ceva mai mici si mai usor de mancat.

O alta specialitate locala este si fruchtebrot, o paine dulce cu multe fructe si alune, de o consistenta destul de neobisnuita, foarte densa si cu o crusta de covrig bavarez. Sa spunem ca este oarecum echivalentul cozonacului nostru, desi compozitia este total diferita. Insa se mananca in acelasi mod si se face de regula in sezonul rece. E de prisos sa mai spunem ca turta dulce e la mare cautare aici, facuta in toate formele si culorile posibile. Nemtii ii spun lebkuchen si este intr-adevar unul dintre cele mai cautate produse traditionale. La fel si un desert al carui nume nu l-am retinut, o spuma de ou cu diverse arome pe un blat de napolitana si cu glazura de ciocolata alba sau neagra. Delicios!

Insa de departe cei mai faimosi sunt carnatii din Nurnberg, care chiar anul acesta implinesc 700 de ani de la aparitie (conform revistei Wizz Air din luna noiembrie). Ce ii face mai deosebiti decat restul carnatilor bavarezi este dimensiunea lor, fiind extrem de mici in comparatie cu cei de prin alte locuri. Au doar 9 cm lungime iar o portie normala cuprinde cel putin sase bucati. Si negresit se mananca cu varza calita sau cu salata de cartofi, iar clasicul mustar e de cele mai multe ori inlocuit cu hrean, care pare ca se potriveste mai bine. Noi i-am incercat atat la casutele cu produse traditionale cat si la restaurantul Bratwurst Röslein, si ne-au convins! Desi gustul nu e diferit de cel al altor carnati bavarezi, faptul ca sunt asa de mici ii face mai speciali si mai apetisanti. Si obligatoriu trebuie incercati cu o bere Tucher!

Si chiar daca targul este absolut superb si ziua, seara devine de-a dreptul fabulos! Cu toate luminile aprinse, cu toata agitatia din jur si lumea multa care se perinda-n stanga si-n dreapta, cu frigul care se inteteste si cu si mai mult vin fiert!

La fel ca si in Viena, cumperi o cana de vin fiert si platesti si un depozit de 2,5 sau 3 euro pentru cana (in functie de modelul canii). Daca vrei, poti pastra cana ca si suvenir, daca nu, o poti aduce inapoi si ti se inapoiaza banii. Noi insa am pastrat fiecare cana, pentru ca toate aratau extrem de bine!

Totusi, pentru ca am ajuns in Nurnberg chiar in seara deschiderii, am prins o aglomeratie infernala spre seara, astfel ca la un moment dat pur si simplu nu mai puteai inainta in multime. Dar nu avem de ce sa ne plangem, ni s-a spus ca asa va fi 🙂 Si adevarul e ca era o atmosfera cu adevarat aparte in toata nebunia asta, si chiar daca nu puteai sa te misti catusi de putin, era placut sa vezi atata entuziasm pe fetele tuturor, atata nerabdare sa inceapa festivitatea si intregul spectacol. Aleile dintre casute erau pline de oameni, ca de altfel intreaga piata. Pur si simplu nu aveai unde sa arunci un ac in toata marea de oameni. Am incercat in zadar sa ne gasim un loc la cele cateva terase din piata, pentru a vedea mai bine deschiderea, insa nu aveam nicio sansa sa ne strecuram printre toti oamenii. Asa ca intr-un final ne-am lasat pagubasi si am renuntat la festivitatea de deschidere si la discursul craiesei zapezii.

Ca sa fim foarte sinceri, nu am vizitat prea mult in Nurnberg. Insa nu pentru asta venisem, ci pentru piata de Craciun, unde de altfel am petrecut intreaga zi. Totusi, am ajuns si la Palatul Imperial (Kaiserburg), simbolul orasului Nurnberg, de unde se vede o priveliste extrem de frumoasa asupra intregului oras. Si chiar este impresionant sa vezi intregul oras luminat si decorat de Craciun, lume multa pe strazi, agitatie, colinde, miros de vin fiert.

Adevarul e ca nu am vazut niciodata o atmosfera atat de draguta de Craciun. Nici macar in Viena sau Praga. Aici totul pare sa fie mult mai autentic, mult mai linistit si mai putin comercial decat in alte piete de Craciun faimoase. E drept ca este multa lume si ca vin turisti special pentru targ, insa atmosfera este incredibil de frumoasa. Ai senzatia ca esti intr-un orasel de poveste! Dar gata, de ajuns cu laudele pentru Nurnberg, pentru ca in zilele urmatoare aveam sa vedem ca in Bavaria sunt si alte orasele de poveste, cu targuri de Craciun mai frumoase si mai autentice decat cel din Nurnberg. Si totusi… piata de Craciun din Nurnberg are ceva ce altele nu au 🙂 Si anume piata pentru copii, Christkindlesmarkt, care este intr-adevar un loc minunat pentru cei mici (si pentru cei mari de asemenea!). Iar caruselul de aici este pur si simplu fantastic!