Ei lasa ca nu-i bai ca n-a fost sa fie sa ajungem in Vietnam pana acum! Facem ce facem si-aducem Vietnamul in Bucuresti, ca sa nu ne mai zgariem pe ochi cand ne uitam la pozele Andrei de pe Instagram 😀 Si cu ocazia asta dezvoltam si o noua obsesie pentru tot ce inseamna lucru traditional, facut manual de cine stie ce omuleti din varful muntelui. Fie ei Dzao ori Hmong, lucrusoarele facute de ei sunt senzationale. Si adevaru’ e ca am da o fuga pana in nordul Vietnamului, in Sa Pa, doar ca sa ne alimentam trolerele cu niste “materie prima”! Dar daca tot ii laudam atata, si pe Facebook si pe Instagram, sa va povestim doua vorbe despre costumele lor traditionale. Si pentru asta-i multumim tot Andrei si blogului ei, That Monday, ca fara ea n-am fi avut nici pozele dementiale de mai jos, nici materialul hmong 🙂
Dar stati asa, sa incepem cu inceputul, ca iar apasam pedala de acceleratie, vorbim vrute si nevrute si nu va zicem esenta 🙂 Ideea e urmatoarea. In Sa Pa exista mai multe grupuri etnice (sau triburi daca va e mai comod sa le numiti asa), care traiesc complet izolati de lumea moderna. Si desi nu au cele mai grozave conditii de viata (dupa standardele noastre de oraseni dependenti de tehnologie), traiul lor este mai simplu, mai sincer si mai frumos. Si au vreme sa isi dedice pasiunilor si traditiilor vechi de cand lumea si pamantul. Si sunt o groaza de astfel de grupuri etnice in Sa Pa, dar astazi va spunem una alta despre doua dintre ele: Hmongii si Dzao.
Hmongii sunt cei mai numerosi si vin din sudul Chinei. Unii s-au oprit aici in Sa Pa, altii au mers in Laos, Cambodgia sau Thailanda. Interesanta e si cultura lor fascinanta si regulile dupa care functioneaza, insa noi ne vom focusa pe portul traditional mai degraba. Nu de alta, dar umplem sapte articole daca ne apucam sa scriem mai mult 😀 Ce fac manutele hmongilor in materie de tesaturi si materiale e de-a dreptul fascinant. Culori vii (de multe ori neon), broderii manuale, combinatii indraznete, franjuri-franjulete, tot ce inseamna cusatura manuala gasesti pe materialele lor. Iar arta brodatului se transmite din generatie in generatie si e o aptitudine esentiala pentru membrii tribului. Si adevarul e ca nicio masina de brodat nu poate scoate minunatiile pe care le fac oamenii hmong! Costumul lor traditional se aseamana pe alocuri cu cel romanesc, daca luam in calcul bucatile de material batoase si drepte, purtate pe post de fusta (un fel de fota romaneasca, ceva mai “turbata” si mai vibranta). Si multe, multe broderii, multa culoare, multe simboluri. Practic ei reproduc obiecte intalnite in natura in broderii (cam cum fac si africanii). Fie sunt munti, flori, diverse animale, case ori obiecte din jurul caselor, soare (mai ales soare!), stele, cer, tot ce e desenat pe costumele lor traditionale are o insemnatate.
Dzao este un grup etnic ceva mai mic iar costumul lor traditional este usor de recunoscut pentru ca poarta niste pantaloni negri bogati in broderii manuale, de regula flori sau stele, jachete negre sau rosii (cu acelasi tip de broderie), iar ceea ce iti sare-n ochi de la sapte metri distanta e turbanul rosu pe care il poarta pe cap. De multe ori il accesorizeaza cu franjuri, cu pietricele sau ceva bijuterii. Si ca un ritual de frumusete, in functie de locatie, uneori femeile Dzao isi rad sprancenele sau parul de pe frunte. In alte parti insa doar il prind foarte strans de cap cu agrafe, si il ascund sub turbanul rosu.
Si-acum, dupa atata teorie, am zis sa aducem un pic de Vietnam si pe meleaguri romanesti. Si-am luat o bucatica din pretiosul material de la hmongi, am masurat de sapte ori si am taiat cu mana tremurand pe foarfeca, am cusut trei saptamani pan-am facut rana in buricele degetelor, si uite c-am terminat in sfarsit vestuta hmoanga. Si-a mai si ramas putin material, pentru cand m-o lovi inspiratia si data viitoare 😀 Dar pana una alta, ne bate gandul sa dam Noua Zeelanda de la anu’ pe-un Vietnam. Aaaaah, tentatiile astea, cum ne abat ele de la planurile initialeeee!
prinlume.com 
One thought on “De la Sa Pa in Centrul Vechi!”